“Da si tu, mama, o cautare pe Google (a se citi Gu-gle), sa gasim un mesaj frumos pentru tanti Ana. Ca ai vazut ca si ea s-a straduit, cum sa nu-i trimitem nimic?”

In cate case de romani se poarta conversatia asta? Unde esti tu, Posta Romana, Doamne, sa trimiti carti postale cu oua incondeiate?

Sunt doua ocazii pe an pentru care se cauta, in numele satisfacerii neamurilor, spiritualitatea pe net. Iar acestea vin cam atunci cand se taie mielul, respectiv porcul (ca asa, cere traditia, noi iubim animalele, parol!). Si atunci oamenii care nu mai pot de dorul si iubirea pentru noi, cauta “strafund in adancul lor” sachirceasca o urare cat mai potrivita. Si n-ar indrazni sa ne lase sa petrecem vreun Paste fara ca ei sa ne copleaseasca cu urari din care sa reiese ca ne vor tot binele din lume, dar ce vorbesc eu, din univers!

Cum demonstreaza asta?

Cu un copy/paste parol genial de pe net. Pentru ca toata lumea e moderna nu se cade sa spui un Paste Fericit doar, ca se supara vecina de la patru si spune ca “o iei in deradere”. Pai n-a gasit Gugleul tau un vers, o fraza desteapta ca s-o dai pe spate? Nu i-ai vorbit tu ei de patimile lui Hristos ca sa lacrimeze de bucurie cand vede toate “simtamintele” pe care i le porti?

Dar daca tot traim in epoca globalizarii parca mesajele minunate pascale nu mai ajung sa fie asa, doar trimise prin telefon. Nu, acum trebuie sa stea expuse pe toate gardurile internetului, complesindu-ne sufletul, abia iesit din pacate dupa spovedanie, de emotii lacrimogene.

Si uite asa apar pe Facebook zeci de “Fie ca lumina…!”, versuri de genul “Ou inrosit, miel rumenit, cozonac marit” (nu prea vad legatura cu Invierea, dar ce stiu eu, pacatoasa, de trairile spirituale ale nerodului, aaaa…, asta, norodului) si alte alaturari de cuvinte cam nefericite.

Pentru cei care nu gasesc mesajele de anul trecut, ca sa le dea acum mai departe, aflati ca exista site-uri salvatoare, special dedicate urarilor de Paste. Cele mai kitchoase artistice urari pe care le-ai intalnit vreodata pe internet se afla! Dintre ele distingem: “Iepurasul mustacios, e de Paste norocos. Nu-ti lasa cadou in ghete, are el alte secrete!”sau “Sper sa nu te ocoleasca iepurasul nici anul acesta, desi stiu ca nu ai fost atat de cuminte precum incerci sa pari ;)!”, culminand chiar cu “...e atata lumina in jur, pentru fiecare dintre noi. Lasa lumina sa intre in casa sufletului tau si te vei simti cu adevarat implinit...”.

Voi sunteti siguri ca ati platit curentul? Ca e tare multa lumina in online!

Urarile ca urarile, dar e si mai greu cu pozele. Brusc News Feed-ul Facebook-ului sau atasamentul gmail-ului sunt pline de poze cu oua incondeiate artistic sublim, iepurasi pufosi si mustaciosi, vorba geniului de mai sus si, sa nu uitam, poze cu Iisus rastignit pe cruce asezonate cu filosofari care mai de care mai pline de duh lipsa. Pentru ca daca nu suferi pe internet nu existi, da?

Prin urmare ne ambitionam, eu si o gasca de prieteni, sa militam, cat de pacifist se poate, pentru un Paste al urarilor originale. Mai coaceti o pasca, mai invartiti intr-o maioneza, mai cititi o carte.

Nu de alta, dar toate “Fie-ca”-urile astea suna a naibii de false pentru spiritualitatea pe care o tot invocam!

Citeste mai multe articole pe: jacquelineblog.info