Studentul de Iasi viseazala Bucuresti. Pentru el e taramul minunat in care ajunge de vreo doua ori pe an (destul cat sa-si uploadeze cateva poze pe Facebook cu titulatura Bucuresti = Love) si la care viseaza in restul timpului. E asa, o relatie la distanta.

Mai departe de dorinta de a spune “Ma duc la un club da pa Lipscani” se ascund mini-frustrari legate de alegerea facultatii („lasa ca stiu eu ca aia oricum au facultati mai bune”) si un fel de Bucuresti Dream care incepe in Cismigiu si se termina in Gara de Nord.

Cu toate acestea majoritatea se refera la Iasi ca „acasa”. Orasele de provenienta sunt doar locul unde se afla mancarea mamei si fostele iubiri. In martie, nu prea iubesc multi Iasul si mocirlele stradale in care li se ingroapa ambitiile, dar in vreo cateva saptamani nu va mai fi loc pe Copou de iubiri si loc in baruri de betii.

Se viseaza totusi la Bucuresti ca la taramul fagaduintei. Fiecare are cel putin un prieten plecat prin capitala care povesteste entuziasmat de viata buna de acolo, de joburile part-time din care traieste, nu-i asa, mai bine ca la mama acasa si la posibilitatile care, nu-i asa, lipsesc cu desavarsire din Moldova.

In acelasi timp bucurestenii spun despre moldoveni ca sunt ca biguduirile: stau pe capul lor.

Altii vor in capitala pentru a ajunge in direct. Fie la Acces Direct, fie protestand cu patos in Piata Universitatii, de ajungi sa crezi ca Andy Warhol avea dreptate: fiecare dintre noi chiar poate sa aiba parte astazi de 15 minute de faima. Mirajul asta citadin tine studentul iesean in priza mai ales in noptile in care are de invatat pentru examene sau n-are pe cine strange in brate. Sigur acolo trebuie sa se gaseasca atat scopul existentei sale cat si sufletul pereche de care nu reuseste sa dea in nici o noapte in club.

Apoi mai sunt cei cu ambitii. Cei care vad in Iasi un loc prea marunt pentru potentialul care chiar se ridica la inaltimea laudelor parintilor, cei care s-au nascut cu dorul de duca in vene si pasiunea pentru locuri noi in inima. Cei care vor nu sa asculte atunci cand aud ca si in Iasi se pot face lucruri mari, care nu vor sa priveasca in ochii celor care au schimbat ceva in oras, care tin mai puttn la origine si mai mult la destinatie. Doar ca de cele mai multe ori acestia sfarsesc prin afara si nu in capitala.

Sunt 4137 de oameni care iubesc Iasiul. Cel putin asta spune numarul de like-uri la pagina de Facebook numita I love Iasi. Eu va recomand albumul Iasi in the night si comentariile celor indragostiti de oras.

Pentru ca sunt multe de iubit aici. Si nu doar pe timp de noapte. De la locurile de vizitat la cafenelele de pierdut vremea, la un soi de sentiment de pace cu tine pe care numai orasul acesta ti-l poate da. Stiu oameni care terminat facultatea acum zece ani si tot se plimba in fiecare duminica pe Copou. Si culmea! nu mor de foame ca n-au „migrat” la Bucuresti. Oare cum s-a intamplat asta?

Sau plecati. Luati-va aripile de va cresc cand va uitati la discursurile cu Will Smith si zburati spre locuri unde va cheama pasiuni pe care nu le cunoasteti inca. Cheltuiti bani pe care nu-i aveti si treceti prin experiente care sa va arate cine sunteti mai mult decat update-ul de pe Twitter.

Si spuneti-mi care sunt lucrurile pe care le iubiti la orasul acesta si care sunt cele care va imping spre capitala.

Pentru ca, pare-se, e ori drag de Iasi ori dor de Bucuresti. Orasul - casa versus orasul tuturor, un fel de modern fairytale pentru cei care nu traiesc acolo.

Pentru ca, asa cum spunea o pagina de internet: „Studentilor din provincie li se intampla zilnic.”

Citeste mai multe articole pe: jacquelineblog.info