, La inceput, in perioada 1657-1671, a fost construita din lemn, iar cum legile mozaice interziceau lacaselor de cult sa fie mai inalte decat Catedrala Mitropolitana, Sinagoga Mare are o intaltime de 22 de metri, o parte fiind zidita chiar in pamant. Dupa ce in 1822 a fost incendiata, lacasul a  trebuit refacut, in prezent fiind construita din piatra si caramida, cu ziduri groase de un metru. In 1939, existau  in Iasi 112 case de rugaciune evreiesi, majoritatea fiind organizate pe bresle, precum cea a Merarilor, a Cismarilor. Acum, doar in Sinagoga Mare, comunitatea evreiasca  mai poate participa la rugaciune.

“Sinagoga nu are rabin de aproape 30 de ani, pentru ca in orasul Iasi nu mai exista nici unul. Dar rugaciunile se pot face si fara rabin. Spre deosebire de alte religii, unde vine preotul si tine slujba si toti stau si asculta, la evrei fiecare om trebuie sa citeasca singur. Este un cantor care oficiaza si el cu voce tare rugaciuni , dar fiecare citeste cartea lui. De aceea evreii erau stiutori de carte pe cand Europa era in Evul Mediu, pentru ca religia ii obliga sa stie sa citeasca”, spune Ghiltman Abraham, presedintele Comunitatii evreilor din Iasi.

" title="Stiri despre La inceput, in perioada 1657-1671, a fost construita din lemn, iar cum legile mozaice interziceau lacaselor de cult sa fie mai inalte decat Catedrala Mitropolitana, Sinagoga Mare are o intaltime de 22 de metri, o parte fiind zidita chiar in pamant. Dupa ce in 1822 a fost incendiata, lacasul a  trebuit refacut, in prezent fiind construita din piatra si caramida, cu ziduri groase de un metru. In 1939, existau  in Iasi 112 case de rugaciune evreiesi, majoritatea fiind organizate pe bresle, precum cea a Merarilor, a Cismarilor. Acum, doar in Sinagoga Mare, comunitatea evreiasca  mai poate participa la rugaciune.

“Sinagoga nu are rabin de aproape 30 de ani, pentru ca in orasul Iasi nu mai exista nici unul. Dar rugaciunile se pot face si fara rabin. Spre deosebire de alte religii, unde vine preotul si tine slujba si toti stau si asculta, la evrei fiecare om trebuie sa citeasca singur. Este un cantor care oficiaza si el cu voce tare rugaciuni , dar fiecare citeste cartea lui. De aceea evreii erau stiutori de carte pe cand Europa era in Evul Mediu, pentru ca religia ii obliga sa stie sa citeasca”, spune Ghiltman Abraham, presedintele Comunitatii evreilor din Iasi.

">La inceput, in perioada 1657-1671, a fost construita din lemn, iar cum legile mozaice interziceau lacaselor de cult sa fie mai inalte decat Catedrala Mitropolitana, Sinagoga Mare are o intaltime de 22 de metri, o parte fiind zidita chiar in pamant. Dupa ce in 1822 a fost incendiata, lacasul a  trebuit refacut, in prezent fiind construita din piatra si caramida, cu ziduri groase de un metru. In 1939, existau  in Iasi 112 case de rugaciune evreiesi, majoritatea fiind organizate pe bresle, precum cea a Merarilor, a Cismarilor. Acum, doar in Sinagoga Mare, comunitatea evreiasca  mai poate participa la rugaciune.

“Sinagoga nu are rabin de aproape 30 de ani, pentru ca in orasul Iasi nu mai exista nici unul. Dar rugaciunile se pot face si fara rabin. Spre deosebire de alte religii, unde vine preotul si tine slujba si toti stau si asculta, la evrei fiecare om trebuie sa citeasca singur. Este un cantor care oficiaza si el cu voce tare rugaciuni , dar fiecare citeste cartea lui. De aceea evreii erau stiutori de carte pe cand Europa era in Evul Mediu, pentru ca religia ii obliga sa stie sa citeasca”, spune Ghiltman Abraham, presedintele Comunitatii evreilor din Iasi.

, In locul rabinului, de aproximativ trei ani, oficiaza slujbele Rudolf Rosenberg, Consilierul Cultural in comunitate. Dar la rugaciune vin doar “cei mai batrani, cam 10-15, comunitatea fiind batrana, pentru ca tinerii sunt mai putini si au activitati care ii retin de la a veni la rugaciune in fiecare zi. Nu se mai respecta chiar suta la suta ceea ce ar fi trebuit  pentru ca normal rugaciunea se face dimineata si seara, ori din lipsa de timp , oamenii nu mai vin de doua ori pe zi la rugaciuni”, explica Ghiltman Abraham.

Singoga Mare a fost inchisa in 2008 pentru o serie de lucrari de restaurare, iar de atunci cele mai importante rugaciuni se oficiaza vinerea si sambata seara intr-o incapere mica amenajata in interiorul cantinei evreiesti a comunitatii unde au fost aduse sulurile sfinte si cartile de rugaciune. “Omul sfinteste locul, iar daca nu este sinagoga, omul o are in el. Orice cladire poate fi folosita mai ales daca este dotata cu tot ceea ce este necesar pentru oficierea rugaciunii”, precizeaza  presedintele Comunitatii evreiesti.

" title="Stiri despre In locul rabinului, de aproximativ trei ani, oficiaza slujbele Rudolf Rosenberg, Consilierul Cultural in comunitate. Dar la rugaciune vin doar “cei mai batrani, cam 10-15, comunitatea fiind batrana, pentru ca tinerii sunt mai putini si au activitati care ii retin de la a veni la rugaciune in fiecare zi. Nu se mai respecta chiar suta la suta ceea ce ar fi trebuit  pentru ca normal rugaciunea se face dimineata si seara, ori din lipsa de timp , oamenii nu mai vin de doua ori pe zi la rugaciuni”, explica Ghiltman Abraham.

Singoga Mare a fost inchisa in 2008 pentru o serie de lucrari de restaurare, iar de atunci cele mai importante rugaciuni se oficiaza vinerea si sambata seara intr-o incapere mica amenajata in interiorul cantinei evreiesti a comunitatii unde au fost aduse sulurile sfinte si cartile de rugaciune. “Omul sfinteste locul, iar daca nu este sinagoga, omul o are in el. Orice cladire poate fi folosita mai ales daca este dotata cu tot ceea ce este necesar pentru oficierea rugaciunii”, precizeaza  presedintele Comunitatii evreiesti.

">In locul rabinului, de aproximativ trei ani, oficiaza slujbele Rudolf Rosenberg, Consilierul Cultural in comunitate. Dar la rugaciune vin doar “cei mai batrani, cam 10-15, comunitatea fiind batrana, pentru ca tinerii sunt mai putini si au activitati care ii retin de la a veni la rugaciune in fiecare zi. Nu se mai respecta chiar suta la suta ceea ce ar fi trebuit  pentru ca normal rugaciunea se face dimineata si seara, ori din lipsa de timp , oamenii nu mai vin de doua ori pe zi la rugaciuni”, explica Ghiltman Abraham.

Singoga Mare a fost inchisa in 2008 pentru o serie de lucrari de restaurare, iar de atunci cele mai importante rugaciuni se oficiaza vinerea si sambata seara intr-o incapere mica amenajata in interiorul cantinei evreiesti a comunitatii unde au fost aduse sulurile sfinte si cartile de rugaciune. “Omul sfinteste locul, iar daca nu este sinagoga, omul o are in el. Orice cladire poate fi folosita mai ales daca este dotata cu tot ceea ce este necesar pentru oficierea rugaciunii”, precizeaza  presedintele Comunitatii evreiesti.

, In prezent Singoga este “santier si nu poate fi vizitata deocamdata. Pentru lucrarile de consolidare si repunere in valoare a Sinagogii termenul dat de proiectant a fost un an si jumatate, dar sunt peste trei ani de atunci. Proiectul initial nu era complet si a fost refacut abia dupa vreo doi ani si jumatate. Acum este la Minister pentu avizare de catre Consiliul tehnic econonomic al Ministerului Culturii si dupa aceea pentru finantare.”

Sporadic, cum spune Ghiltman Abraham, vizitatorii  vin, dar mai ales din strainatate, “Foarte multi ar dori sa vada Sinagoga pentru ca este cea mai veche de pe teritoriul Romaniei si este inclusa in Programele de vizitare a diverselor agentii de turism”, dar nu pleaca dezamagiti, unicitatea ei rasare si dintre schelele greoaie ce o acopera aproape in totalitate. “ Din Romania insa nu prea vin, doar asa sporadic”, a conchis presedintele comunitatii. Ar vrea sa se termine cat mai repede reparatiile pentru a cunoaste si a se imbogati si alti romani, poate mai multi, cu istoria apasatoare a monumentului ce dateaza din prim atesta inca din 1666.

" title="Stiri despre In prezent Singoga este “santier si nu poate fi vizitata deocamdata. Pentru lucrarile de consolidare si repunere in valoare a Sinagogii termenul dat de proiectant a fost un an si jumatate, dar sunt peste trei ani de atunci. Proiectul initial nu era complet si a fost refacut abia dupa vreo doi ani si jumatate. Acum este la Minister pentu avizare de catre Consiliul tehnic econonomic al Ministerului Culturii si dupa aceea pentru finantare.”

Sporadic, cum spune Ghiltman Abraham, vizitatorii  vin, dar mai ales din strainatate, “Foarte multi ar dori sa vada Sinagoga pentru ca este cea mai veche de pe teritoriul Romaniei si este inclusa in Programele de vizitare a diverselor agentii de turism”, dar nu pleaca dezamagiti, unicitatea ei rasare si dintre schelele greoaie ce o acopera aproape in totalitate. “ Din Romania insa nu prea vin, doar asa sporadic”, a conchis presedintele comunitatii. Ar vrea sa se termine cat mai repede reparatiile pentru a cunoaste si a se imbogati si alti romani, poate mai multi, cu istoria apasatoare a monumentului ce dateaza din prim atesta inca din 1666.

">In prezent Singoga este “santier si nu poate fi vizitata deocamdata. Pentru lucrarile de consolidare si repunere in valoare a Sinagogii termenul dat de proiectant a fost un an si jumatate, dar sunt peste trei ani de atunci. Proiectul initial nu era complet si a fost refacut abia dupa vreo doi ani si jumatate. Acum este la Minister pentu avizare de catre Consiliul tehnic econonomic al Ministerului Culturii si dupa aceea pentru finantare.”

Sporadic, cum spune Ghiltman Abraham, vizitatorii  vin, dar mai ales din strainatate, “Foarte multi ar dori sa vada Sinagoga pentru ca este cea mai veche de pe teritoriul Romaniei si este inclusa in Programele de vizitare a diverselor agentii de turism”, dar nu pleaca dezamagiti, unicitatea ei rasare si dintre schelele greoaie ce o acopera aproape in totalitate. “ Din Romania insa nu prea vin, doar asa sporadic”, a conchis presedintele comunitatii. Ar vrea sa se termine cat mai repede reparatiile pentru a cunoaste si a se imbogati si alti romani, poate mai multi, cu istoria apasatoare a monumentului ce dateaza din prim atesta inca din 1666.

,

Vezi alte episoade din seria "Ce avem si nu pretuim": 

      Uriasul-cu-ochi-albastrii-din-Bojdeuca-Episodul I    

    Muzeul-Literaturii-Romane-din-Iasi-Episodul III

    Casa-Dosoftei-Episodul IV

    Biserica-Armeana-Episodul V

    Muzeul-Mihai-Codreanu-sau-Vila-Sonet-Episodul-VI

Vezi alte episoade din seria "Ce avem si nu pretuim": 

      Uriasul-cu-ochi-albastrii-din-Bojdeuca-Episodul I    

    Muzeul-Literaturii-Romane-din-Iasi-Episodul III

    Casa-Dosoftei-Episodul IV

    Biserica-Armeana-Episodul V

    Muzeul-Mihai-Codreanu-sau-Vila-Sonet-Episodul-VI

Vezi alte episoade din seria "Ce avem si nu pretuim": 

      Uriasul-cu-ochi-albastrii-din-Bojdeuca-Episodul I    

    Muzeul-Literaturii-Romane-din-Iasi-Episodul III

    Casa-Dosoftei-Episodul IV

    Biserica-Armeana-Episodul V

    Muzeul-Mihai-Codreanu-sau-Vila-Sonet-Episodul-VI