Dincolo de intreaga industrie creata astazi in jurul martisorului, el are o semnificatie aparte inca din cele mai vechi timpuri. Martisorul nu se purta doar ca o podoaba, jucarie sau o simpla figurina, el se purta ca vestitor al primaverii.
Snurul Martisorului simbolizeaza unitatea contrariilor, cele doua anotimpuri opuse iarna-vara. Firul roşu semnifică focul, căldura Soarelui. Firul alb simbolizeaza iarna care tocmai a trecut. Cu multi ani in urma de 1 martie, Martisorul se oferea inainte de rasaritul Soarelui tinerilor, atat fete cat si baieti. El simboliza semnele de biruinta ale primaverii. Cu timpul, la acest snur s-a adaugat un banut de argint. Moneda reprezenta Soarele, simbol al focului si al luminii. Banutul de argint se prindea la gat sau la mana. „ Banul alb e simbolul Soarele primăverii, pe care toate popoarele lumii şi-l î nchipuie alb, cu cai albi, cu haine albe, cu arme albe, pentru că albul este biruitor. Mărţişorul se leagă ori î nainte de răsărirea Sorelui sau mai bine deopotrivă cu aceasta, şi scopul lui este să aduci o jertfă Soarelui, purtâ ndu-i cu tine chipul, cam cu acelaşi rost cum purtăm noi o cruce ori un chip al lui Christos î n sâ n. Printr-asta te faci prieten cu Soarele, ţi-l faci binevoitor şi-ţi dă ce-i stă î n putinţă” (G. Coşbuc). Martisorul era purtat pentru a fi mai aproape de Soare, pentru a primi din puterea, bucuria si frumusetea lui. Gestul de a darui un Martisor era acela de a darui o farama din Soare. Fetele obisnuiau sa poarte martisorul la gat timp de 12 zile dupa care il prindeau in par si asteptau sa infloreasca primul pom, uneori pana la sfarsitul lunii martie. Snurul il legau de o creanga a unui copac, iar cu banutul respectiv isi cumparau cas, pentru a avea un ten frumos si alb tot anul. In ziua scoaterii Martisorului se organiza o petrecere numita “ bautul martisorului.
Zilele Babelor
La inceputul primaverii babele isi scutura ciojoacele. Î n prezent se vorbeşte de cele 9 babe, de pe 1 pana pe 9 Martie. Astăzi se obişnuieşte ca fiecare să-şi aleagă cate o babă. Ziua aleasa ii va influenta intregul an. In functie de baba fiecaruia se poate ghici si caracterul omului. Asa va fi si firea lui pana la sfarsitul anului. Cea mai apriga dintre toate este baba Dochia. Una dintre legendele populare povestesc ca baba Dochia era o soacra rea care si-a trimis nora pe 1 martie pe munte la cules de fragi. Fata a primit de la un mosneag o mana de fragi iar la intoarcere soacra sa a crezut ca a venit primavara. Baba Dochia si-a imbracat cojoacele si a plecat cu oile pe munte. Vremea frumoasa de afara a facut-o sa-si lepede cojoacele.
Tag-uri:
" title="Stiri despre ">
,
Dincolo de intreaga industrie creata astazi in jurul martisorului, el are o semnificatie aparte inca din cele mai vechi timpuri. Martisorul nu se purta doar ca o podoaba, jucarie sau o simpla figurina, el se purta ca vestitor al primaverii.
Snurul Martisorului simbolizeaza unitatea contrariilor, cele doua anotimpuri opuse iarna-vara. Firul roşu semnifică focul, căldura Soarelui. Firul alb simbolizeaza iarna care tocmai a trecut. Cu multi ani in urma de 1 martie, Martisorul se oferea inainte de rasaritul Soarelui tinerilor, atat fete cat si baieti. El simboliza semnele de biruinta ale primaverii. Cu timpul, la acest snur s-a adaugat un banut de argint. Moneda reprezenta Soarele, simbol al focului si al luminii. Banutul de argint se prindea la gat sau la mana. „ Banul alb e simbolul Soarele primăverii, pe care toate popoarele lumii şi-l î nchipuie alb, cu cai albi, cu haine albe, cu arme albe, pentru că albul este biruitor. Mărţişorul se leagă ori î nainte de răsărirea Sorelui sau mai bine deopotrivă cu aceasta, şi scopul lui este să aduci o jertfă Soarelui, purtâ ndu-i cu tine chipul, cam cu acelaşi rost cum purtăm noi o cruce ori un chip al lui Christos î n sâ n. Printr-asta te faci prieten cu Soarele, ţi-l faci binevoitor şi-ţi dă ce-i stă î n putinţă” (G. Coşbuc). Martisorul era purtat pentru a fi mai aproape de Soare, pentru a primi din puterea, bucuria si frumusetea lui. Gestul de a darui un Martisor era acela de a darui o farama din Soare. Fetele obisnuiau sa poarte martisorul la gat timp de 12 zile dupa care il prindeau in par si asteptau sa infloreasca primul pom, uneori pana la sfarsitul lunii martie. Snurul il legau de o creanga a unui copac, iar cu banutul respectiv isi cumparau cas, pentru a avea un ten frumos si alb tot anul. In ziua scoaterii Martisorului se organiza o petrecere numita “ bautul martisorului.
" title="Stiri despre Dincolo de intreaga industrie creata astazi in jurul martisorului, el are o semnificatie aparte inca din cele mai vechi timpuri. Martisorul nu se purta doar ca o podoaba, jucarie sau o simpla figurina, el se purta ca vestitor al primaverii.
Snurul Martisorului simbolizeaza unitatea contrariilor, cele doua anotimpuri opuse iarna-vara. Firul roşu semnifică focul, căldura Soarelui. Firul alb simbolizeaza iarna care tocmai a trecut. Cu multi ani in urma de 1 martie, Martisorul se oferea inainte de rasaritul Soarelui tinerilor, atat fete cat si baieti. El simboliza semnele de biruinta ale primaverii. Cu timpul, la acest snur s-a adaugat un banut de argint. Moneda reprezenta Soarele, simbol al focului si al luminii. Banutul de argint se prindea la gat sau la mana. „ Banul alb e simbolul Soarele primăverii, pe care toate popoarele lumii şi-l î nchipuie alb, cu cai albi, cu haine albe, cu arme albe, pentru că albul este biruitor. Mărţişorul se leagă ori î nainte de răsărirea Sorelui sau mai bine deopotrivă cu aceasta, şi scopul lui este să aduci o jertfă Soarelui, purtâ ndu-i cu tine chipul, cam cu acelaşi rost cum purtăm noi o cruce ori un chip al lui Christos î n sâ n. Printr-asta te faci prieten cu Soarele, ţi-l faci binevoitor şi-ţi dă ce-i stă î n putinţă” (G. Coşbuc). Martisorul era purtat pentru a fi mai aproape de Soare, pentru a primi din puterea, bucuria si frumusetea lui. Gestul de a darui un Martisor era acela de a darui o farama din Soare. Fetele obisnuiau sa poarte martisorul la gat timp de 12 zile dupa care il prindeau in par si asteptau sa infloreasca primul pom, uneori pana la sfarsitul lunii martie. Snurul il legau de o creanga a unui copac, iar cu banutul respectiv isi cumparau cas, pentru a avea un ten frumos si alb tot anul. In ziua scoaterii Martisorului se organiza o petrecere numita “ bautul martisorului.
">Dincolo de intreaga industrie creata astazi in jurul martisorului, el are o semnificatie aparte inca din cele mai vechi timpuri. Martisorul nu se purta doar ca o podoaba, jucarie sau o simpla figurina, el se purta ca vestitor al primaverii.
Snurul Martisorului simbolizeaza unitatea contrariilor, cele doua anotimpuri opuse iarna-vara. Firul roşu semnifică focul, căldura Soarelui. Firul alb simbolizeaza iarna care tocmai a trecut. Cu multi ani in urma de 1 martie, Martisorul se oferea inainte de rasaritul Soarelui tinerilor, atat fete cat si baieti. El simboliza semnele de biruinta ale primaverii. Cu timpul, la acest snur s-a adaugat un banut de argint. Moneda reprezenta Soarele, simbol al focului si al luminii. Banutul de argint se prindea la gat sau la mana. „ Banul alb e simbolul Soarele primăverii, pe care toate popoarele lumii şi-l î nchipuie alb, cu cai albi, cu haine albe, cu arme albe, pentru că albul este biruitor. Mărţişorul se leagă ori î nainte de răsărirea Sorelui sau mai bine deopotrivă cu aceasta, şi scopul lui este să aduci o jertfă Soarelui, purtâ ndu-i cu tine chipul, cam cu acelaşi rost cum purtăm noi o cruce ori un chip al lui Christos î n sâ n. Printr-asta te faci prieten cu Soarele, ţi-l faci binevoitor şi-ţi dă ce-i stă î n putinţă” (G. Coşbuc). Martisorul era purtat pentru a fi mai aproape de Soare, pentru a primi din puterea, bucuria si frumusetea lui. Gestul de a darui un Martisor era acela de a darui o farama din Soare. Fetele obisnuiau sa poarte martisorul la gat timp de 12 zile dupa care il prindeau in par si asteptau sa infloreasca primul pom, uneori pana la sfarsitul lunii martie. Snurul il legau de o creanga a unui copac, iar cu banutul respectiv isi cumparau cas, pentru a avea un ten frumos si alb tot anul. In ziua scoaterii Martisorului se organiza o petrecere numita “ bautul martisorului.
, Zilele Babelor
La inceputul primaverii babele isi scutura ciojoacele. Î n prezent se vorbeşte de cele 9 babe, de pe 1 pana pe 9 Martie. Astăzi se obişnuieşte ca fiecare să-şi aleagă cate o babă. Ziua aleasa ii va influenta intregul an. In functie de baba fiecaruia se poate ghici si caracterul omului. Asa va fi si firea lui pana la sfarsitul anului. Cea mai apriga dintre toate este baba Dochia. Una dintre legendele populare povestesc ca baba Dochia era o soacra rea care si-a trimis nora pe 1 martie pe munte la cules de fragi. Fata a primit de la un mosneag o mana de fragi iar la intoarcere soacra sa a crezut ca a venit primavara. Baba Dochia si-a imbracat cojoacele si a plecat cu oile pe munte. Vremea frumoasa de afara a facut-o sa-si lepede cojoacele.
" title="Stiri despre
Zilele Babelor
La inceputul primaverii babele isi scutura ciojoacele. Î n prezent se vorbeşte de cele 9 babe, de pe 1 pana pe 9 Martie. Astăzi se obişnuieşte ca fiecare să-şi aleagă cate o babă. Ziua aleasa ii va influenta intregul an. In functie de baba fiecaruia se poate ghici si caracterul omului. Asa va fi si firea lui pana la sfarsitul anului. Cea mai apriga dintre toate este baba Dochia. Una dintre legendele populare povestesc ca baba Dochia era o soacra rea care si-a trimis nora pe 1 martie pe munte la cules de fragi. Fata a primit de la un mosneag o mana de fragi iar la intoarcere soacra sa a crezut ca a venit primavara. Baba Dochia si-a imbracat cojoacele si a plecat cu oile pe munte. Vremea frumoasa de afara a facut-o sa-si lepede cojoacele.
">
Zilele Babelor
La inceputul primaverii babele isi scutura ciojoacele. Î n prezent se vorbeşte de cele 9 babe, de pe 1 pana pe 9 Martie. Astăzi se obişnuieşte ca fiecare să-şi aleagă cate o babă. Ziua aleasa ii va influenta intregul an. In functie de baba fiecaruia se poate ghici si caracterul omului. Asa va fi si firea lui pana la sfarsitul anului. Cea mai apriga dintre toate este baba Dochia. Una dintre legendele populare povestesc ca baba Dochia era o soacra rea care si-a trimis nora pe 1 martie pe munte la cules de fragi. Fata a primit de la un mosneag o mana de fragi iar la intoarcere soacra sa a crezut ca a venit primavara. Baba Dochia si-a imbracat cojoacele si a plecat cu oile pe munte. Vremea frumoasa de afara a facut-o sa-si lepede cojoacele.