Liga Culturala Pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni – Departamentul Moldova si Universitatea „Apollonia” Iasi, organizeaza, azi, de la ora 14,000, la Cercul Militar din Municipiul Iasi, Garnizoana Iasi, simpozionul „UNIREA PRINCIPATELOR, MOMENT CRUCIAL IN ISTORIA ROMANILOR”.

In cuvantul de deschidere va vorbi prof. univ. dr. Const. Gh. Marinescu. De asemenea, despre ”Procesualitatea istorica a infaptuirii Unirii Principatelor Romane” va spune prof. univ. dr. Alexandru Amititeloaie, de ”Unirea Pricipatelor premiza fundamentala a dobandirii Independentei si a realizarii Marii Uniri din anul 1918” - prof. univ. dr. Const. Gh. Marinescu, de ”Aportul Reformelor Domnitorului Alexandru Ioan Cuza la modernizarea Principatelor Romane”, Lt. col. (r) Liviu Cracana, de ”Reforma Armatei, implicatii strategice si nationale. Rolul proeminent al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza” - col. ing. (r) Ioan Timofte, de ”Unirea Principatelor Romane reflectata in Literatura” - prof. dr. Catinca Agache, despre ”Iasul si Unirea Principatelor” - prof. univ. dr. Constantin Closca, de ”Unirea Principatelor si Basarabia” - conf. univ. dr. Dumitru Popa iar despre ”Ecoul pe plan national si european a Unirii Pricipatelor Romane” va vorbi col. (r) Ionel Pintilii. De asemenea, in program sunt incluse cantece patriotice si muzica militara din Garnizoana Iasi

La 24 ianuarie/5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza este votat, unanim, Domn al Moldovei si Domn al Tarii Romanesti, de cele doua camere de deputati, mai intii de cea de la Iasi, apoi si de cea de la Bucuresti.

"V-am zis ca ea va fi precum Romania o va dori si o va simti", spunea Alexandru Ioan Cuza.

Unirea cea mult asteptata de veacuri, dupa moartea napraznica a lui Mihai Viteazul, ucis miseleste de unguri in 1601, pe Campia Turdei, se infaptuise.

Primii pasi catre unire s-au facut odata cu evenimentele revolutiei de la 1848, care - desi a fost inabusita - a demonstrat in mod categoric dorinta de independenta si de unitate a romanilor. Din pacate, netinand cont de interesele poporului roman, Imperiul Otoman si Rusia Tarista au incheiat la Balta Liman (cartier in Constantinopol), in primavara anului 1849, o conventie valabila sapte ani, care afecta grav suveranitatea Principatelor. Prin acea conventie se stabilea ca domnitorii celor doua tari romanesti sa fie considerati inalti functionari ai Imperiului Otoman si sa fie numiti direct de sultan, cu acordul Rusiei Tariste.

In cursul anului 1853, s-a declansat Razboiul Crimeii, ca urmare a neintelegerilor dintre puterile acelor vremuri, iar infrangerea Rusiei a permis ca prin tratatul de pace incheiat la Paris in 1856, Principatele Romane sa treaca sub protectia puterilor semnatare si capatau dreptul de a face propuneri de reorganizare, care sa se infaptuiasca tinand cont de dorintele romanilor.

Dupa anul 1853 pasoptistii moldoveni si munteni, reintorsi masiv in tara, au organizat o formatiune politica numita "Partida Nationala" si au format Comitete ale Unirii.

Lucrarile Adunarii Ad-hoc s-au deschis in septembrie 1857, atunci cand - pentru prima oara - au fost prezenti si deputati tarani, iar fortele sociale si politice erau chemate sa se pronunte in legatura cu aceasta problema atat de importanta.

Luna urmatoare a anului a adus si primele rezolutii, votate cu un continut asemanator in Adunarile Ad-hoc ale Moldovei si Tarii Romanesti, prin care se exprima clar vointa de unire.

Dupa mai multe dispute, in Adunarea Electiva a Moldovei, a fost propus si ales in unanimitate Alexandru Ioan Cuza - "om nou la legi noi", dupa cum aprecia Mihail Kogalniceanu. In Tara Romaneasca Adunarea Electiva - intr-o sedinta secreta datorata agitatiei vremurilor- deputatul Vasile Boerescu a propus, la 24 ianuarie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza - propunere acceptata in unanimitate. Alegerea aceluiasi domn in ambele Principate a reprezentat o victorie insemnata a poporului roman in lupta sa pentru formarea unui stat national unitar.

Intrunite la Paris pentru Conferinta desfasurata intre 26 august si 6 septembrie 1859 marile puteri europene au fost nevoite sa accepte unirea infaptuita de romani. Alexandru Ioan Cuza a fost recunoscut ca domn al Principatelor, recunoasterea sa fiind limitata, insa, numai la durata vietii acestuia.

Foto: bg15mc.ro