Vinerea Mare (Sfanta si Marea Vineri, in calendarul Bisericii Ortodoxe), ultima vineri din Postul Pastilor, este potrivit traditiei zi de post negru - nu se bea decat apa toata ziua.

Ziua de vineri din Saptamana Mare este o zi de doliu pentru crestini, acestia retraind doua evenimente cutremuratoare din istoria mantuirii: rastignirea Fiului lui Dumnezeu pe cruce si punerea Sa in mormant.

In Vinerea Mare se scoate in mijlocul bisericii Sfantul Epitaf (numit si Sfantul Aer) pe sub care trec credinciosii, pana la sfarsitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc in seara acestei zile.

Sfantul Epitaf este un obiect bisericesc de cult de forma dreptunghiulara, confectionat din panza de in, matase sau catifea, pe care se afla imprimata sau pictata icoana inmormantarii Mantuitorului.

Acesta este asezat pe o masa mai inalta, iar credinciosii saruta Sfanta Evanghelie, Sfanta Cruce si Sfantul Epitaful si trec de trei ori pe sub masa pe care este asezat. Aceasta trecere pe sub masa a credinciosilor se doreste a fi asemanarea trecerii prin mormant a Mantuitorului, care S-a coborat in iad pentru a elibera sufletele dreptilor.

Prin moartea si invierea Sa, Hristos a sfaramat portile iadului, iar moartea a fost invinsa "Unde iti este, moarte, biruinta ta? Unde iti este, moarte, boldul tau?", spune Sfantul Apostol Pavel in Epistola intai catre Corinteni (15.55).

Asa si credinciosii isi amintesc, acum, ca si ei trebuie sa treaca prin moarte, prin mormant pentru a merge la viata vesnica in Hristos.

Dupa Slujba Prohodului, Sfantul Epitaf este asezat pe Sfanta Masa din Sfantul Altar, unde va ramane pana la Vecernia sarbatorii inaltarii Domnului.

Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara biserica de tot soborul, cu Sfantul Epitaf. La sfarsitul slujbei, este obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse, care sunt apoi puse acasa la icoane.

Cercetatorii etnografi sustin ca, in comunitatile traditionale, se considera ca Vinerea Mare, odata cu moartea Mantuitorului, deschide un timp al haosului si intunericului, oamenii ramanand fara protectie divina. Se spunea ca Vinerea Mare ar echivala cu 12 vineri obisnuite, denumirea de Vinerea Seaca, cum se mai numeste aceasta zi, explicandu-se prin postul negru pe care multi oameni obisnuiau sa-l tina.

In unele zone ale tarii se afuma cu tamaie pomii si casele pentru a le feri de animalele salbatice, de trasnete, boli si daunatori.

Sursa: agerpres.ro