O galerie subterana din vechiul oras Herculaneum a fost inghitita de lava eruptiei vulcanului Vezuviu, din anul 79 d.Hr. In tunel s-au gasit bijuterii, monede si pietre semipretioase, dar si ramasite umane.
O constructie subterana uriasa, disparuta in urma eruptiei vulcanului Vezuviu, ne poate da astazi indicii despre viata romanilor de acum 2.000 de ani, informeaza National Geographic.
Desi se pare ca a fost utilizata ca un fel de fosa, in vechiul oras Herculaneum, din apropiere de Napoli, aici au fost excavate zeci de tone de deseuri. In acest depozit a fost gasita cea mai mare colectie de deseuri si ramasite umane, datand din anul 79 d.Hr., conform cercetatorilor.
In acel an, vulcanul Vezuviu a avut o eruptie catastrofala, care a ingropat orasul Herculaneum, impreuna cu vecinul sau, mai celebru, Pompei.
Au fost descoperite bijuterii, monede, pietre semipretioase, alaturi de obiecte de uz casnic, precum lampi si ceramica, potrivit directorului proiectului Herculaneum, Wallace Hadrill.
Semintele, oasele, cojile si alte resturi gasite sugereaza ca locuitorii din Herculaneum au avut o dieta diversa, care a inclus carne de pui, de oaie, peste, smochine, masline si moluste. "Aceasta este o dieta normala pentru oamenii de la oras. Este un regim alimentar, pe care orice doctor l-ar recomanda", a spus Wallace.
Galeria masoara aproximativ 70 de metri lungime, 1 metru latime si 3 metri inaltime. Aceasta structura subterana a fost prima dintr-un sistem de drenaj, pe care l-a avut orasul Herculaneum.
Deseurile au fost excavate si clasificate de catre o echipa de cercetatori condusa de Mark Robinson, de la Universitatea Oxford.(ziare.com)
Tag-uri:
O galerie subterana din vechiul oras Herculaneum a fost inghitita de lava eruptiei vulcanului Vezuviu, din anul 79 d.Hr. In tunel s-au gasit bijuterii, monede si pietre semipretioase, dar si ramasite umane.
,
O constructie subterana uriasa, disparuta in urma eruptiei vulcanului Vezuviu, ne poate da astazi indicii despre viata romanilor de acum 2.000 de ani, informeaza National Geographic.
Desi se pare ca a fost utilizata ca un fel de fosa, in vechiul oras Herculaneum, din apropiere de Napoli, aici au fost excavate zeci de tone de deseuri. In acest depozit a fost gasita cea mai mare colectie de deseuri si ramasite umane, datand din anul 79 d.Hr., conform cercetatorilor.
In acel an, vulcanul Vezuviu a avut o eruptie catastrofala, care a ingropat orasul Herculaneum, impreuna cu vecinul sau, mai celebru, Pompei.
Au fost descoperite bijuterii, monede, pietre semipretioase, alaturi de obiecte de uz casnic, precum lampi si ceramica, potrivit directorului proiectului Herculaneum, Wallace Hadrill.
Semintele, oasele, cojile si alte resturi gasite sugereaza ca locuitorii din Herculaneum au avut o dieta diversa, care a inclus carne de pui, de oaie, peste, smochine, masline si moluste. "Aceasta este o dieta normala pentru oamenii de la oras. Este un regim alimentar, pe care orice doctor l-ar recomanda", a spus Wallace.
Galeria masoara aproximativ 70 de metri lungime, 1 metru latime si 3 metri inaltime. Aceasta structura subterana a fost prima dintr-un sistem de drenaj, pe care l-a avut orasul Herculaneum.
Deseurile au fost excavate si clasificate de catre o echipa de cercetatori condusa de Mark Robinson, de la Universitatea Oxford.(ziare.com)
" title="Stiri despre
O constructie subterana uriasa, disparuta in urma eruptiei vulcanului Vezuviu, ne poate da astazi indicii despre viata romanilor de acum 2.000 de ani, informeaza National Geographic.
Desi se pare ca a fost utilizata ca un fel de fosa, in vechiul oras Herculaneum, din apropiere de Napoli, aici au fost excavate zeci de tone de deseuri. In acest depozit a fost gasita cea mai mare colectie de deseuri si ramasite umane, datand din anul 79 d.Hr., conform cercetatorilor.
In acel an, vulcanul Vezuviu a avut o eruptie catastrofala, care a ingropat orasul Herculaneum, impreuna cu vecinul sau, mai celebru, Pompei.
Au fost descoperite bijuterii, monede, pietre semipretioase, alaturi de obiecte de uz casnic, precum lampi si ceramica, potrivit directorului proiectului Herculaneum, Wallace Hadrill.
Semintele, oasele, cojile si alte resturi gasite sugereaza ca locuitorii din Herculaneum au avut o dieta diversa, care a inclus carne de pui, de oaie, peste, smochine, masline si moluste. "Aceasta este o dieta normala pentru oamenii de la oras. Este un regim alimentar, pe care orice doctor l-ar recomanda", a spus Wallace.
Galeria masoara aproximativ 70 de metri lungime, 1 metru latime si 3 metri inaltime. Aceasta structura subterana a fost prima dintr-un sistem de drenaj, pe care l-a avut orasul Herculaneum.
Deseurile au fost excavate si clasificate de catre o echipa de cercetatori condusa de Mark Robinson, de la Universitatea Oxford.(ziare.com)
">
O constructie subterana uriasa, disparuta in urma eruptiei vulcanului Vezuviu, ne poate da astazi indicii despre viata romanilor de acum 2.000 de ani, informeaza National Geographic.
Desi se pare ca a fost utilizata ca un fel de fosa, in vechiul oras Herculaneum, din apropiere de Napoli, aici au fost excavate zeci de tone de deseuri. In acest depozit a fost gasita cea mai mare colectie de deseuri si ramasite umane, datand din anul 79 d.Hr., conform cercetatorilor.
In acel an, vulcanul Vezuviu a avut o eruptie catastrofala, care a ingropat orasul Herculaneum, impreuna cu vecinul sau, mai celebru, Pompei.
Au fost descoperite bijuterii, monede, pietre semipretioase, alaturi de obiecte de uz casnic, precum lampi si ceramica, potrivit directorului proiectului Herculaneum, Wallace Hadrill.
Semintele, oasele, cojile si alte resturi gasite sugereaza ca locuitorii din Herculaneum au avut o dieta diversa, care a inclus carne de pui, de oaie, peste, smochine, masline si moluste. "Aceasta este o dieta normala pentru oamenii de la oras. Este un regim alimentar, pe care orice doctor l-ar recomanda", a spus Wallace.
Galeria masoara aproximativ 70 de metri lungime, 1 metru latime si 3 metri inaltime. Aceasta structura subterana a fost prima dintr-un sistem de drenaj, pe care l-a avut orasul Herculaneum.
Deseurile au fost excavate si clasificate de catre o echipa de cercetatori condusa de Mark Robinson, de la Universitatea Oxford.(ziare.com)