Planeta ar putea numara 8,5 miliarde de persoane in 2030, potrivit ONU. Care ar putea fi solutiile pentru a asigura hrana pentru un astfel de surplus de populatie si unde ar trebui sa locuiasca noii locuitori ai planetei pentru a nu accentua degradarea mediului si pentru ca noile colonii sa dispuna de resursele necesare? Suplimentul Le Plus al cotidianului Le Nouvel Observateur a incercat sa ofere o serie de raspunsuri in acest sens.

Potrivit unor declaratii recente ale lui Nicolas Sarkozy, suprapopularea mondiala este un risc mai important pentru umanitate decat schimbarea climei.

O persoana care ajunge astazi la varsta de pensionare a vazut populatia triplandu-se de la nasterea sa. In jur de 7,3 miliarde de oameni traiesc azi pe Terra iar estimarile ONU evoca o ipoteza de crestere medie de pana la 8,5 miliarde de oameni in 2030, 9,7 miliarde in 2050 si 11,2 miliarde in 2100.

Chiar daca nu ar exista schimbarea climei si consecintele sale asupra productivitatii agricole, aprovizionarii cu apa potabila si gradului de habitabilitate al anumitor regiuni de pe glob, tot ar exista o problema cu resursele.

Vor trebui deci gasite solutii viabile pentru a-i hrani pe toti acesti oameni, iar site-ul francez ofera cateva solutii in acest sens.

Prima dintre solutiile propuse este reducerea numarului de nasteri. Aceasta ar fi solutia logica — intrucat nu exista suficiente resurse, ar trebui prevenita cresterea populatiei, de exemplu conditionand ajutorul international de reducerea numarului de nasteri sau introducand la nivel mondial 'alocatiile familiale in sistem invers' pentru a recompensa familiile cu mai putin copii, in special in tarile cu o crestere puternica.

A doua solutie propusa este reducerea risipei alimentare. Nu este poate o solutie pe termen lung, dar omenirea produce cantitati colosale de hrana fara a le consuma. Recent, se estima ca in Europa ar putea fi hranite 200 de milioane de persoane in plus cu produsele care nu se consuma si, odata ajunse in pragul expirarii, ajung sa fie aruncate.

O alta solutie propusa este aceea de a aduce o evolutie a productiei agricole, care trebuie sa tina cont de schimbarea climei printr-o adaptare a culturilor. in prezent s-a calculat ca risipa resurselor la nivelul productiei ar permite hranirea a trei miliarde de persoane suplimentare. Cifra poate parea una nerealista, dar ea este rezultatul unui studiu desfasurat la universitatea din Minnesota. Potrivit autorilor, oamenii ar trebui sa manance mai mult din ceea ce produc si deci sa reduca proportia de culturi consacrate biocarburantilor si alimentatiei animale. S-ar putea astfel ameliora practicile agricole in special in regiunile in care productia este mai putin importanta, precum in Asia, Africa sau Europa de Est.

O solutie care tine de regimul alimentar este consumul de pui si de... insecte. Reducerea proportiei culturilor consacrate alimentatiei animale ar reprezenta un castig colosal, scrie suplimentul Le Nouvel Observateur. Asta ar insemna ca oamenii sa manance mai mult carne de pui si de porc decat carne de vita, care consuma de sapte pana la opt ori mai multe calorii. Si poate sa treaca la consumul de proteine provenite din insecte.

Nu in ultimul rand, oamenii ar trebui sa colonizeze Marte si spatiul in general, apreciaza autorul articolului. Nu este o solutie pe termen foarte scurt dar astfel se poate pregati viitorul. Elon Musk si-ar dori infiintarea unei colonii de un milion de persoane, minimul necesar pentru ca ea sa fie autosuficienta. La randul sau, miliardarul Jeff Bezos viseaza la statii spatiale care sa serveasca si de uzine si de colonii, cu milioane de persoane in orbita. La acestea s-ar putea adauga coloniile lunare si, de ce nu, unele situate chiar mai departe. Dar este putin probabil ca aceste solutii sa fie folositoare pana la sfarsitul secolului pentru rezolvarea problemei suprapopularii, scrie Le Plus.

Unde insa ar putea sa locuiasca surplusul de locuitori ai planetei din urmatoarele decenii? Este obiectul reflectiilor a doi cercetatori de la universitatile Harvard si Arizona, care au studiat problema sub unghiul planificarii urbane la scara mondiala. Ei remarca in special ca expansiunea actuala, in special in regiuni urbane dense precum Asia si Africa, provoaca o degradare a mediului.

Ar trebui deci sa existe o planificare, atat la nivel local, cat si la nivel mondial. in acest sens, regiunile lumii care ar putea gazdui populatii importante fara a agrava degradarea mediului local si planetar ar trebui sa detina prim-planul. De cealalta parte, ar trebui excluse regiunile suprapopulate, zonele sarace in resurse potentiale sau sectoarele care trebuie protejate datorita diversitatii lor naturale. Or, hranirea unui miliard de persoane suplimentare in urmatorii 15 ani ar reprezenta cateva sute de milioane de hectare de culturi.

Din punctul de vedere al oamenilor de stiinta, exista totusi regiuni ale lumii capabile sa gazduiasca un excedent de populatie de maniera durabila. Ei au exclus din calcul zonele in care aprovizionarea cu apa potabila ar putea pune probleme, regiunile aride, glaciare, cele in care se afla specii animale sau vegetale unice sau zonele in care densitatea populatiei depaseste deja 100 de persoane pe kilometru patrat, ceea ce ar exclude cea mai mare parte din Europa, Orientul Mijlociu, India, China si vestul SUA. De asemenea, ei recomanda sa se tina cont de efectele previzibile ale schimbarii climei.

Ce ramane? 'Marile intinderi din America de Sud, zonele din sudul Canadei si nordul SUA, zona de centru-sud a Africii, partile Asiei aflate la nord de Himalaya si diverse parti ale Oceaniei', sustin autorii studiului. Aceste regiuni ar putea sa furnizeze resursele necesare pentru a raspunde nevoilor unor noi populatii.

Ramane problema ca regiunile in chestiune, chiar daca ele sunt primitoare in teorie, nu dispun de atractiile pe care le-ar cauta potentialii colonisti. Atractia prezentata de orasele deja industrializate, iluzia de gasi de lucru, dorinta de a se alatura celor apropiati care s-au instalat deja intr-o metropola sau alta, sunt tot atatea stimulente individuale pentru a continua miscarile de populatii existente sau cresterea zonelor cu urbanizare exponentiala.

A pune in practica o astfel de solutie nu este simplu, iar autorii sunt constienti de acest lucru. 'O astfel de viziune presupune o coordonare la scara mondiala si necesita politici internationale si nationale pentru protectia mediului, dezvoltare urbana si migratiile umane', au afirmat ei. Asta ar putea insemna sa se investeasca pentru a crea noi orase si noi exploatatii agricole si sa se realizeze intr-un anumit mod o planificare a colonizarii in zone foarte extinse de pe planeta. In plus, ar fi necesar ca guvernele sa fie capabile sa investeasca in proiecte de viitor pe termen lung. Utopic?, se intreaba retoric autorii articolului.

Sursa: agerpres.ro