Ioan Ficior, fost comandant al Coloniei de munca Periprava, a fost condamnat miercuri de Curtea de Apel Bucuresti la 20 de ani de inchisoare, pentru infractiuni contra umanitatii.

Instanta a mai dispus degradarea militara a lui Ioan Ficior, acesta avand de platit, in solidar cu statul roman reprezentat de Ministerul Finantelor, Ministerul Administratiei si Internelor si Adminstratia Nationala a Penitenciarelor, suma totala de 310.000 euro daune morale catre opt parti civile din dosar.

Decizia nu este definitiva si poate fi atacata cu apel la inalta Curte de Casatie si Justitie.

Ioan Ficior a fost trimis in judecata in octombrie 2014, fiind acuzat de procurorii de la Parchetul General ca, in perioada 1958 — 1963, a introdus si coordonat un regim de detentie represiv, abuziv, inuman si discretionar impotriva detinutilor politici, in urma caruia au murit 103 persoane.

"Ioan Ficior a savarsit actiuni si inactiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivitatii reprezentate de detinutii politici incarcerati, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrangerea grava a exercitarii acestor drepturi, pe motive de ordin politic, respectiv prin supunere la conditii de existenta sau tratament de natura sa duca la distrugerea fizica a detinutilor politici. In perioada enuntata au fost inregistrate 103 decese in randul detinutilor politici, ca urmare a unor actiuni ce depasesc cadrul legal, respectiv lipsa medicamentelor si a ingrijirii medicale, refuzul de a acorda asistenta adecvata, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer catre spitalele penitenciar, degradarea starii de sanatate a condamnatilor prin lipsa hranei, lipsa incalzirii, pedepsele aplicate discretionar si abuziv detinutilor, conditii de detentie inumane, rele tratamente si alte violente, ignorarea adreselor si sesizarilor formulate de catre detinuti", sustin procurorii.

Ioan Ficior, in calitate de comandant, era direct responsabil de 'viata detinutilor', asa cum se arata in Regulamentul de functionare a Directiei Generale a Penitenciarelor, ceea ce inseamna ca ansamblul conditiilor de detentie era organizat sau cel putin tolerat de catre acesta.

"Este de notorietate faptul ca regulamentele in materia conditiilor de detentie ce erau in vigoare in acea perioada constituiau doar premisele organizarii regimului de exterminare in penitenciare si colonii de munca sau il imbracau intr-o forma oficiala, in timp ce masurile concrete luate pentru anihilarea detinutilor politici erau lasate in grija comandantilor de penitenciare si doar amendate prin ordine si recomandari neoficiale venite pe linie de partid. Decesul detinutilor politici survenea in urma unui proces lent, dar eficace, prin care acestia erau torturati fizic si psihic", mai spun anchetatorii.

Procurorii arata ca detinutii erau supusi unui tratament inuman caracterizat printr-o izolare completa de familii si de orice alte persoane, de lumea externa in general, conditii de cazare mizerabile, frigul insuportabil din baraci, sanctiunile fizice crunte pentru abateri minore, hrana deficitara, detinutii fiind in permanenta infometati si insetati, avand dureri pe care nu le puteau ameliora din cauza lipsei medicamentelor si, nu in ultimul rand, conditiile de munca inumane la care erau supusi acestia.

"Regimul impus nu asigura sub nicio forma conditiile minime de supravietuire pe termen lung, avand in vedere ca de cele mai multe ori sentintele se intindeau pe o perioada care depasea 10 ani. Detinutii nu primeau suficienta mancare si apa, dar erau pusi sa munceasca in conditii grele de dimineata pana seara. Acestia nu se puteau odihni corespunzator, camerele fiind supraaglomerate, si nu se puteau spala. Conditiile insalubre duceau la imbolnavirea detinutilor, caz in care acestia erau scosi la munca in continuare si nu primeau ingrijiri medicale. La toate acestea se adauga violentele psihice exercitate de Ioan Ficior direct sau prin subalternii sai. Toate aceste elemente luate impreuna au provocat moartea mai multor detinuti", mai sustine Parchetul.

Din fisele medicale identificate in arhiva, rezulta urmatoarele cauze de moarte in Colonia Periprava: 15 decese cauzate de enterocolita cronica sau acuta, asociata sau nu cu alte afectiuni — una dintre afectiunile cu care se asociaza enterocolita este casexia; 19 decese cauzate de tuberculoza si/sau pneumonie; 21 decese cauzate de diverse afectiuni ale aparatelor digestive si excretor; 32 decese cauzate de afectiuni cardiace.

Parchetul General mentioneaza ca, din documentele studiate, a reiesit faptul ca in intervalul 1.08.1958 — 1.11.1963, cand la conducerea Coloniei de la Periprava s-a aflat inculpatul Ficior Ioan, au decedat 103 detinuti, toti facand parte din colectivitatea contrarevolutionarilor.

Anul cu cele mai multe decese a fost 1960, cand s-au inregistrat 53. Cel mai tanar detinut decedat in 1960 avea 19 ani, iar cel mai in varsta detinut decedat in 1961 avea 71 de ani.

"Intr-un referat privitor la desfasurarea activitatii in cadrul Formatiunii Periprava, intocmit de organele de control ale Directiei Generale a Penitenciarelor, Coloniilor si Unitatile de Munca, se consemneaza tendinta abuziva de pedepsire a detinutilor cu maximul de pedeapsa fara a se tine cont de gravitatea faptelor. Acelasi referat consemneaza si o serie de abuzuri comise la Periprava in timpul conducerii lui Ficior, descrise ca 'anarhice', fara a tine socoteala de prevederile regulamentare", au mai retinut procurorii.

Aceste documente sunt completate cu marturiile fostilor detinuti, care amintesc de abuzurile la care au fost supusi de catre comandantul formatiunii si personalul din subordine.

Practic, organizarea si functionarea regimului de exterminare, neputand fi reglementate prin acte oficiale, depindeau de eficacitatea si inventivitatea comandantilor de penitenciare, dar si de obedienta acestora si fidelitatea aratata fata de partid.

Parchetul General mai precizeaza ca repartizarea la conducerea penitenciarelor se facea si prin raportare la calitatea detinutilor politici si interesul partidului pentru eliminarea lor rapida.

"In cadrul Coloniei de munca Periprava erau incarcerati cu preponderenta contrarevolutionari, dar si oameni politici, fapt ce a determinat necesitatea numirii unui comandant de penitenciar experimentat in reeducare si de incredere. Asa se explica duritatea extrema a comandantului Ficior Ioan si rezultatele tulburatoare obtinute in procesul de exterminare pus la punct de acesta", subliniaza Parchetul General.

Sursa: agerpres.ro