ZODIAC LOCAL
Vremea in Iasi

Acum: 3 °C

Vremea in Iasi Astazi:  Max: 6 °C
 Min:  1 °C

Maine:  Max: 6 °C
 Min:  -2 °C

CURS VALUTAR
 

1 = LEI

 

STIRI NATIONALE & EXTERNE

SOCIAL
28-11-2012, ora 04:46

TRADITII, OBICEIURI si SUPERSTITII de Sfantul Andrei

Articol de Madalina Irimia

Sfantul Andrei este unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus si este considerat de ortodocsi "Ocrotitorul Romaniei" sau "Patronul spiritual al romanilor"- fiind cel care a adus si a promovat religia crestina si invataturile lui Iisus in zona tarii noastre. Ziua lui de celebrare a inlocuit, scrie crestinortodox.ro, o importanta divinitate precrestina, personificarea lupului, ziua de Sfantul Andrei (30 noiembrie) fiind cunoscuta si sub numele de Ziua Lupului.

Noaptea Sfantului Andrei este una magica, in care animalele (lupii in special) capata puteri neobisnuite, ritualurile de dragoste au sorti de izbanda si, foarte important, strigoii, varcolacii si sufletele ratacite umbla prin lume.

Superstitiile din batrani sustin ca, pentru a te proteja impotriva lupilor si sa nu-i aduci in apropierea casei si gospodariei, e bine SA NU iti piepteni parul, sa nu torci, sa nu faci curat in casa si grajd si sa nu dai gunoiul afara.

E bine sa nu se dea bani imprumut.

Pana spre mijlocul veacului al XX-lea, in Colinele Tutovei, tinerii organizau petreceri de pomina in noaptea de Sfantul Andrei, chiar daca se intampla in mijlocul postului Craciunului, petreceri asemanatoare cu Revelionul.

Local, petrecerea se numea Noaptea Strigoilor. Ca sa fie feriti de actiunea malefica a moroilor si strigoilor, inainte de lasatul serii, tinerii camuflau si ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele si usile casei unde se desfasura petrecerea.

In popor, se credea ca in noaptea de Santandrei strigoii vii, oamenii care se nasc cu caita, coada - o vertebra in plus - sau din legaturi incestuoase, isi parasesc trupurile, fara stirea lor, iar strigoii morti ies din sicrie, morminte si cimitire pentru a provoca suferinte oamenilor, uratesc si sug sangele celor vii, leaga sau iau puterea barbatilor, strica taurii, fura sporul vitelor, se joaca cu lupii si ursii.

In acest timp, petrecerea tinerilor, in vatra satului, numita si Pazitul Usturoiului, era in toi. Fetele care veneau la petrecere aduceau cate trei capatani de usturoi, le puneau laolalta intr-o covata si o batrana le pazea la lumina lumanarii. Izolati complet de lumea din afara, stapanita de fortele malefice, tinerii se distrau, cantau, jucau, beau, mancau si glumeau, ca la un adevarat Revelion.

Dimineata, la spartul petrecerii, pe lumina zilei, tinerii ieseau in curtea casei unde a avut loc distractia si covata cu usturoi era jucata de un flacau in mijlocul horei. Apoi, usturoiul se impartea intre participanti si, cu mare veselie, tinerii se intorceau pe la casele lor. Usturoiul privegheat se pastra peste an, la icoana, ca ceva sfant, si se folosea ca leac pentru vindecarea bolilor, pentru prinderea farmecelor si descantecelor.

Un alt obicei stravechi, de mii de ani, care si astazi se practica la noi este ca, in noaptea de Sfantul Andrei, sa se puna la incoltit o mana de grau intr-o oala sau vas de lut. In noaptea de Anul Nou, se interpreteaza norocul si sanatatea ce va fi harazita fiecaruia in anul ce va sa vina in functie de inaltimea si robustetea firelor de grau incoltit. Conform unei alte credinte modul in care se dezvolta firele de grau arata rodnicia livezilor si campurilor din anul viitor.

Tot in aceasta noapte, fata nemaritata isi poate vedea ursitul. De cu seara, fata isi face o turta foarte sarata, coapta pe plita, pe care o mananca inainte de a se culca. Alesul va fi baiatul care vine in vis sa-i dea apa cand i se face.
Foto: adevarul.ro
     
Urmareste CronicadeIasi pe FACEBOOK!
 
Comentarii (0)  
Comentariul tau:
 

Toate campurile sunt obligatorii