Cel mai amplu studiu de pana acum arata ca utilizare antibioticelor in spitale nu s-a schimbat, in ciuda avertismentelor ca medicamentele sunt prescrise in exces.

In aceasta saptamana, la New York, va avea loc Adunarea Generala a Natiunilor Unite iar printre subiectele discute de liderii lumii se vor afla si folosirea excesiva a antibioticelor, cat si problema tot mai des intalnita a super-bacteriilor si microbilor rezistenti la antibioticele disponibile.

Problemele de sanatate sunt discutate foarte rar in cadrul Adunarii Generale a ONU, dar gravitatea situatiei este tot mai clara, iar unii lideri o considera o amenintare la adresa stabilitatii sociale si economice. Intr-un nou studiu publicat in JAMA Internal Medicine, cercetatorii au subliniat ca problema utilizarii antibioticelor in spitale este una extrem de grava.

Cea mai ampla analiza a modului in care spitalelel din Statele Unite ale Americii folosesc antibioticele, cercetatorii au raportat ca in intervalului 2006- 2012, rata folosirii antibioticelor nu s-a schimbat prea mult in cazul a mai mult de 300 de spitale analizate, in ciuda informatiei ca rezistenta la antibiotice este tot mai intalnita, mai ales sub forma unor bacterii rezistente precum C. difficile si S.aureus.

Peste 2 milioane de persoane sunt infectate cu bacterii care nu pot fi tratate cu antibioticele existente pe piata in fiecare an, in SUA. Mai mult, peste 23 de mii de persoane mor din cauza acestor complicatii.

In Romania, intre anii 2010 si 2015 au fost inregistrate peste 57.000 de infectii nosocomiale in spitalele din Romania, potrivit datelor transmise de Ministerul Sanatatii.

Ceea ce indica aceste date este un fapt foarte ingrijorator. Faptul ca utilizarea antibioticelor ramane neschimbata si nu scade ar trebui sa ridice semne de intrebare. Situatia ar putea indica faptul ca doctorii continua sa prescrie antibiotice in acelati ritm, in ciuda studiilor recente care arata ca multe dintre prescriptiile medicale nu sunt neceseare, iar de multe ori sunt pentru tipuri de infectii gresite pentru care antibioticele nu functioneaza.

Si mai ingrijorator este faptul ca studiul a aratat ca tipurile de antibiotice folosite cel mai des fac parte de a treia sau a patra generatie de medicamente, folosite in mod normal numai in ultima instanta pentru a trata infectii rezistente la alte clase de antibiotice. Utilizarea unor tipuri de antibiotice mai vechi a scazut in perioada in care s-a desfasurat studiul, in timp ce numarul retetelor pentru antibiotice noi cu spectru larg a crescut intre 3 si 18 ori, in functie de clasa.

Studiul nu a analizat de ce aceste medicamente sunt prescrise mai des, dar unul dintre motive ar putea fi faptul ca doctorii incearca sa trateze infectii mai dificile, care nu raspund la vechile tratamente.

Arjun Srinivasan, unul dintre autorii studiului, explica: “Nu stim care este problema: utilizarea acestor medicamente a crescut. Acum intrebarea este de ce? Cat din aceasta crestere se datoreaza faptului ca doctorii trateaza infectii mai complicate? Cat inseamna teama unei infectii greu de tratat care de fapt nu exista? Raspunsurile vor veni in urma cercetatorilor viitoare.”

Sursa: csid.ro