Sfantul Dimitrie este aparatorul ostilor, iar Dimitrie cel Nou Basarabov ocroteste Capitala si alina sufletele ranite. Fiindca moastele celui de-al doilea se afla la Catedrala Patriarhala din Bucuresti, aduna an de an zeci de mii de pelerini din toate colturile tarii. Se spune ca aceste moaste sunt facatoare de minuni, aducatoare de liniste si vindecare.

In credinta populara, anul este impartit in doua anotimpuri: vara si iarna. Daca Sfantul Gheorghe "incuie" iarna si infrunzeste intreaga natura, Sfantul Dumitru desfrunzeste codrul si usuca toate plantele. Exista credinta ca, in ziua Sf. Dumitru, caldura intra in pamant si gerul incepe sa-si arate coltii.

Potrivit altor traditii, daca de Sfantul Dumitru este vreme aspra, iarna va fi buna, iar de va fi vreme buna, toamna va fi lunga si frumoasa.

In ajunul sarbatorii Sfantului Dumitru, se aprind focuri, peste care sar copii, pentru a fi sanatosi tot anul. Focul are si menirea de a alunga fiarele si de a incalzi mortii. Dupa ce focul este stins, taranii arunca un carbune in gradina, pentru ca aceasta sa primeasca putere de a rodi.

Sfantul Dumitru este considerat si patronul pastorilor, ziua lui fiind aceea in care, spune traditia, ciobanii afla cum va fi iarna. Acestia isi aseaza cojocul in mijlocul oilor si asteapta sa vada ce oaie se va aseza pe el. Daca se va culca o oaie neagra, iarna va fi buna, iar daca se va culca o oaie alba, anotimpul rece va fi aspru. Un alt mod de a afla cum va fi iarna este acela de a urmari mersul oilor in dimineata sarbatorii Sf. Dumitru. Astfel, daca dimineata se va trezi mai intai o oaie alba, care va pleca spre sud, iarna va fi grea. Daca se va trezi o oaie neagra si va pleca spre nord, iarna va fi usoara.

Ziua Sfantului Dumitru era, pe vremuri, si o zi a soroacelor. Se terminau invoielile incheiate intre stapanii oilor si ciobani la San-George, de unde si zicerea ca "la San-George se incaiera cainii, iar la Samedru se sfadesc stapanii".

Tot de Sfantul Dumitru, se tocmesc servitorii pentru diverse treburi si se strica stanele. taranii tund coama cailor pana la trei ani, ca sa aiba par frumos.

Activitati INTERZISE

In ziua de Sf. Dimitrie nu se piaptana, iar femeile fac pomana cu grau fiert cu unt, lapte sau branza.

In Bucovina, se zice cine seamana usturoiul dupa Sf. Dumitru va avea parte numai de paguba in anul urmator. In Oltenia, se crede ca numai cine respecta toate traditiile sarbatorii va fi protejat de necazuri, primejdii si de lupi.

In ziua Sfantului Dumitru, taranii taie coama cailor tineri pentru ca aceasta sa creasca frumos. Cine are imprumuturi trebuie sa le achite in aceasta zi, dar si sa faca alte socoteli noi.

Ucis cu sulita pentru ca nu s-a inchinat la zei

Despre Sfantul Mare Mucenic Dimitrie se spune ca a trait in timpul imparatilor Diocletian (284-305) si Maximian (286-305).

Fiu al prefectului din Tesalonic, el a fost numit, datorita calitatilor sale, guvernator al Tesalonicului, dupa moartea tatalui sau. Mai tarziu, imparatul Maximian a aflat ca Dimitrie este crestin, lucru care l-a maniat foarte tare. Drept urmare, intorcandu-se biruitor dintr-un razboi cu scitii, Maximian a poruncit sa se faca praznice in fiecare cetate, in cinstea zeilor.

Venit la Tesalonic, imparatul l-a intrebat pe Dimitrie daca sunt adevarate cele auzite despre el. Dimitrie a marturisind cu indrazneala ca este crestin si a defaimat inchinarea paganeasca. Pedeapsa imparatului a fost maxima: Dimitrie a fost inchis in temnita si ucis cu sulita.

Sursa: libertatea.ro