Sistemul judiciar va fi marcat, in prima parte a anului 2016, de procedurile de desemnare a doi dintre sefii de mari parchete din Romania. Mandatele de trei ani ale lui Tiberiu Nitu si Laurei Codruta Kovesi la Parchetul General, respectiv DNA, expira la jumatatea lunii mai.

Actuala legislatie arata clar ca propunerile pentru functiile de conducere din Ministerul Public sunt facute de ministrul Justitiei. Numai ca CSM ar vrea ca procedura sa excluda factorul politic, iar procurorii din Consiliu sa nu dea doar un aviz consultativ pentru presedintele Romaniei, cel care numeste procurorii-sefi.

Actualii detinatori ai portofoliilor de la Parchetul General si DNA au evitat sa anunte public daca sunt sau nu interesati de inca un mandat.

Laura Codruta Kovesi, la Digi24: „Am luat o decizie privind viitorul meu profesional. Pot sa va confirm ca nu voi candida la niciun fel de functie politica sau in administratia publica. Raman in sistemul judiciar. Daca doresc sa imi continui activitatea la DNA voi anunta la expirarea mandatului. Sunt singura care decide ce voi face, nu am sa intru in politica si nu am sa candidez pentru presedintie sau alta functie”.

Tiberiu Nitu nu a comentat public perspectiva finalului de mandat. insa in luna noiembrie, a solicitat Sectiei pentru Procurori a CSM ca, la expirarea desemnarii, sa isi poata continua activitatea la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti. Solicitarea a fost admisa de Consiliu, insa decizia nu exclude posibilitatea prelungirii mandatului in fruntea Ministerului Public.

In septembrie 2016 expira si mandatul presedintelui inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu. Judecator cu 35 de ani de vechime in sistem, aceasta s-a remarcat pe parcursul celor doua mandate prin pozitiile transante luate cu privire la atacurile la adresa magistratilor venite din zona politica.

Livia Stanciu: „Foarte rar sa stiti, si aici cred ca veti vedea, ca presedintele inaltei Curti, si aici vorbesc in nume personal, m-as lasa intimidata de reactii ale unor politicieni”.

Fiind de aproape sase ani in fruntea puterii judecatoresti, magistratul nu mai poate candida din nou.

Incepand cu 2009, CSM a adoptat o procedura pentru desemnarea sefului instantei supreme, care presupune depunerea de candidaturi, dar si interviuri sustinute in fata membrilor Consiliului. Candidatul desemnat in urma procedurii trebuie sa fie validat de presedintele Romaniei, pentru un mandat de trei ani.

Seful Inaltei Curti de Casatie si Justitie este membru de drept al CSM si conduce unul dintre cele patru Complete de 5 judecatori. Pe masa acestor complete ajung, in ultima instanta, marile dosare de coruptie si contestatiile la deciziile luate de plenul Consiliului privind cariera magistratilor.

2016 este totodata si ultimul an din mandatele actualilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Ceea ce inseamna ca mare parte din anul judiciar va fi dedicata alegerilor interne.

CSM are 19 membri, dintre care trei de drept - presedintele inaltei Curti, procurorul general si ministrul Justitiei - doi sunt numiti de Senat, ca reprezentanti ai societatii civile, iar 14 sunt judecatori si procurori desemnati de colegi. Acestia sunt alesi pentru mandate de sase ani.

Sursa: realitatea.net