Crestinii ortodocsi il sarbatoresc, la 13 noiembrie, pe Sfantul Ioan Gura de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului. In aceasta zi se tine post.

Sfantul Ioan Hrisostom mai este sarbatorit si la 30 ianuarie, impreuna cu Sfintii Vasile si Grigorie Teologul, iar in data de 27 ianuarie, Biserica Ortodoxa sarbatoreste aducerea moastelor Sfantului Ioan Gura de Aur in anul 438, la Constantinopol, conform crestinortodox.ro.

Aceasta sarbatoare, a aducerii sfintelor sale moaste la Constantinopol, este inchinata unui eveniment care a fost considerat, in secolul al V-lea, o binemeritata reconciliere duhovniceasca a familiei imperiale bizantine in fata personalitatii istorice a Sfantului Ioan Gura de Aur.

Sfantul Ioan Gura de Aur s-a nascut intre anii 344 - 354, in Antiohia, intr-o familie de crestini evlaviosi. Tatal sau, Secundus, era unul dintre generalii Orientului (magister militum Orientis), iar mama sa, Antuza, provenea din una dintre cele mai ilustre familii ale Antiohiei. Ioan a avut nefericirea de a ramane inca din copilarie fara tata, astfel ca mama sa, ramasa vaduva la varsta de doar douazeci de ani, il va creste si-i va oferi conditiile necesare pentru educatia fiului sau de una singura. Averea ramasa de la parinti si de la sot ii va permite Antuzei sa-i ofere o educatie aleasa, atat clasica, cat si crestina, predata de cei mai renumiti profesori ai vremii. Asa se face ca Ioan l-a avut profesor pe cel mai vestit orator al vremii, Libaniu, si pe Andragatie filosoful. Educatia crestina a primit-o mai intai in familie, de la mama sa, iar mai apoi de la Meletie, episcopul Antiohiei, care l-a si botezat, de la Diodor, staretul unei manastiri din Antiohia si profesor la scoala teologica, si de la ascetul Carterie. Pentru putina vreme, Ioan a fost avocat.

Dupa moartea mamei sale, prin anul 374, Ioan se retrage, impreuna cu prietenul sau Vasile, in muntii din apropiere, devenind monah si punandu-se sub ascultarea unui batran sihastru sirian. Dupa patru ani petrecuti langa acest ascet, se retrage vreme de doi ani intr-o pestera, unde a trait de unul singur, supunandu-si trupul la o aspra asceza. In anul 381, episcopul Meletie, afland de starea subreda a sanatatii sale, il va chema la Antiohia, unde il va hirotoni diacon. In anul 386, urmasul lui Meletie, episcopul Flavian, il va hirotoni preot. Vreme de doisprezece ani, Ioan va predica in Antiohia in fiecare duminica si sarbatoare, iar in post, chiar in fiecare zi, aparand dreapta credinta in fata unor erezii si curente anticrestine la acea vreme (paganismul, maniheismul, gnosticismul, arianismul, iudaismul) care, prin adeptii lor, incercau atragerea a cat mai multi adepti. Dupa moartea arhiepiscopului Nectarie al Constantinopolului, in 397, Sfantul Ioan Gura de Aur devine, datorita influentei lui Eutropiu, primul-ministru al imparatului Arcadiu, si impotriva vointei arhiepiscopului Teofil al Alexandriei, arhiepiscop al Constantinopolului (februarie 398). Ca arhiepiscop al cetatii imperiale, Sfantul Ioan oferea bani celor saraci si vaduvelor, construia spitale pentru bolnavi, case de adapost pentru batrani si saraci.

A predicat si a scris un numar impresionant de comentarii la Sfanta Scriptura. A dezvoltat o opera misionara si filantropica impresionanta, ramanand pentru generatiile urmatoare un model de slujitor al lui Hristos. Din cauza mai multor nedreptati comise de Eudoxia, care, dupa caderea lui Eutropiu, ajunsese suverana absoluta in Imperiul Bizantin, Sfantul Ioan Gura de Aur a acuzat, in cuvantarile sale, starea de decadenta a elitelor imperiale, atragandu-si adversitatea mai-marilor bizantini, in primul rand a imparatesei Eudoxia. Aceasta va reusi trimiterea in exil a sfantului in anul 403, cand, un sinod convocat de arhiepiscopul Teofil al Alexandriei, il va caterisi pe Ioan. Ajuns pana in Bitinia, Sfantul Ioan Gura de Aur este readus la Constantinopol, unde poporul il primeste cu mare bucurie.

Sursa: realitatea.net