Pierderile economice suferite de Romania in ultimii 42 de ani, cauzate de 71 de fenomene meteo si hidro extreme, au ajuns la 12 miliarde de euro, a declarat, luni, intr-o conferinta de specialitate organizata cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei, Ion Sandu, directorul general al ANM, citand un Raport al Organizatiei Natiunilor Unite /ONU/.

'Dupa ce politicieni importanti, in timpul viscolelor, ataca ANM-ul, mi se pare ca e un lucru extraordinar ca de Ziua Meteorologiei Ministerul Mediului ne lauda. Organizatia Meteorologica Mondiala a analizat masuratorile meteorologice in 2014, asa cum o face in fiecare an, si e fara dubiu ca 2014 a fost cel mai cald an din istoria masuratorilor meteorologice, comparativ cu perioada 1961-1990. Ultimul cel mai cald an a fost 2010. Manifestarile meteorologice si hidrologice reprezinta peste 90% din cauzele dezastrelor la nivel mondial. La capitolul pierderi, in ultimii 42 de ani, pierderile cauzate de aceste fenomene meteorologice extreme se ridica, la nivel mondial, la 2.300 miliarde de dolari. in Romania, intre anii 1961-1990 am avut o temperatura medie de 8,8 grade Celsius, iar intre 1980 si 2014 de 9,3 grade Celsius, deci o crestere de 0,5 grade. Aceasta crestere ne pozitioneaza undeva la media globala. Pierderile economice cauzate de fenomenele meteo extreme, in Romania, se situeaza la 12 miliarde de euro, in ultimii 42 de ani. Tot in Romania, in acelasi interval, s-au consemnat 71 de dezastre meteo si hidro. Informatiile sunt ingrijoratoare', a precizat Ion Sandu.

Potrivit oficialul ANM, institutia pe care o conduce a transmis, in 2014, un numar de 2.697 de mesaje si avertizari meteorologice, dintre care doua au fost de Cod Rosu.

'Administratia Nationala de Meteorologie a transmis, in 2014, un numar de 2.697 de mesaje si avertizari meteorologice, dintre care doua au fost de Cod Rosu. Reamintesc faptul ca aceste Coduri Rosii sunt transmise dupa reguli si norme bine stabilite si nu poate interveni nimeni in ele. imi doresc ca presa si nu numai sa nu mai dea vina pe meteorologie, atunci cand sunt fenomene cu impact foarte mare in Romania pentru ca problema este in alta parte', a mentionat Sandu.

Oficialul ANM a adaugat ca, in Romania, trebuie facute doua lucruri importante pentru a preintampina dezastrele economice cauzate de fenomenele meteo extreme, si anume stoparea defrisarilor si curatirea apelor.

'Raportul ONU lansat la data de 5 martie 2015 mentioneaza faptul ca, daca ar fi investite 6 miliarde de dolari in managementul situatiilor de urgenta, pierderile la nivel global ar scadea cu 20%. in Romania nu trebuie investiti bani atat de multi cat zice ONU. Trebuie sa facem doua lucruri: sa nu mai defrisam muntii si sa curatam albiile raurilor si paraurilor din comune si sate. Daca mergeti in comunele si satele tarii, veti vedea raurile mici si mijlocii pline de sute de metri de gunoaie, crengi si lemne acumulate la poduri. Acele poduri le vom regasi la pierderile cu care vine ISU si spune ca au cazut o mie de poduri si podete. Toate acele poduri si podete n-ar cadea daca mizeria care este acumulata de ani de zile ar fi curatata. Presa a pus presiune pe hartile de risc pentru ca s-au produs inundatii in zone care nu sunt prinse in aceste harti. Hartile de risc sunt bune, pentru ca ele coreleaza cantitatile de precipitatii cu configuratiile albiilor. Apar, insa, efecte si daramare de poduri in alte zone din cauza a ceea ca v-am spus ca se intampla cu raurile mici si mijlocii in aceasta tara', a explicat directorul general al ANM.

Ziua Mondiala a Meteorologiei (World Meteorological Day) se marcheaza in fiecare an, din 1961, in ultima saptamana a lunii martie, si reprezinta intrarea in vigoare, la 23 martie 1950, a Conventiei ONU care a transformat vechea Organizatie Meteorologica Internationala intr-o organizatie interguvernamentala, cunoscuta sub numele de Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM).

In 1951, aceasta a devenit agentie specializata a ONU pentru meteorologie, hidrologie operationala si stiinte conexe geofizice.

Agenda Natiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru anii urmatori va include obiective pentru a incetini ritmul alarmant al schimbarilor climatice si degradarii mediului, care reprezinta amenintari fara precedent pentru omenire.

Sursa: agerpres.ro