Sanatatea si bunastarea tinerilor de varsta scolara sunt afectate de inegalitati sociale si de gen, in pofida faptului ca fumatul la aceasta categorie de varsta a scazut semnificativ, releva un nou studiu al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), dat publicitatii marti de biroul organizatiei din Copenhaga.

Numarul tinerilor de 15 de ani care au fumat pentru prima data la varsta de 13 ani a scazut in mod semnificativ din 2010, indica acest studiu pan-european realizat de OMS pe copii de varsta scolara. Documentul avertizeaza, insa, ca, desi 80% dintre respondenti s-au declarat in general foarte multumiti de conditiile in care traiesc, diferentele dintre sexe si de statut socio-economic afecteaza in mod negativ sanatatea, bunastarea si stilul de viata al tinerilor intr-o etapa importanta a vietii lor.

Studiul dedicat comportamentului in materie de sanatate al copiilor de varsta scolara (The Health Behaviour in School-aged Children, HBSC), actualizat o data la patru ani, releva ca proportia tinerilor europeni de 15 ani care au indicat ca au fumat prima tigara la varsta de 13 ani sau mai devreme a scazut de la 24% la 17% intre 2009/2010, perioada in care a fost realizat studiul precedent, si 2013-2014, cand a fost realizat actualul studiu.

Scaderea a fost mai pronuntata in randul fetelor (de la 22% la 13%) decat in randul baietilor (de la 26% la 22%), iar datele nu au indicat nicio asociere semnificativa cu bunastarea familiei, ceea ce ne arata ca fumatul este doar partial legat de factori socio-economici.

Acest rezultat pozitiv legat de fumat este insa temperat de alte aspecte ale studiului, cum ar fi satisfactia generala fata de viata care scade pe masura ce tinerii avanseaza in varsta sau in randul tinerilor care provin din familii cu venituri mai mici.

Pe de alta alta parte, studiile succesive efectuate incepand cu 2002 au aratat ca diferentele in ceea ce priveste satisfactia fata de viata in randul adolescentilor din Europa de Vest si de Est s-au redus, in conditiile in care tari precum Croatia, Estonia, Letonia, Lituania, Federatia Rusa si Ucraina au raportat cresteri semnificative ale nivelului de satisfactie fata de viata in perioada amintita, desi cifrele s-au stabilizat de la ultimul studiu din 2010.

Datele colectate pentru acest raport se bazeaza pe chestionare completate de mii de adolescenti, garantand astfel ca vocile si preocuparile acestora pot fi pe deplin luate in considerare atunci cand OMS elaboreaza strategiile, politicile si actiunile europene pentru imbunatatirea sanatatii si bunastarii copiilor si adolescentilor. Studiul se inscrie astfel intr-un corp tot mai mare de dovezi care solicita interventiii mai eficiente si mai punctuale din partea guvernelor si factorilor de decizie pentru a aborda efectele inegalitatilor sociale, de sanatate si de gen in randul tinerilor din Europa.

In pofida progreselor considerabile in ceea ce priveste sanatatea adolescentilor, cum ar fi reducerea binevenita a proportiei adolescentilor care se apuca de fumat, multi dintre acestia se confrunta cu inegalitati uriase. Este cazul fetelor si copiilor din familiile cu venituri mai mici, unde datele indica in mod constant o sanatate mentala si fizica mai precare si mai putina activitate fizica decat in cazul baietilor si copiilor din familiile mai bogate. In acest sens, datele furnizate de studiul HBSC ne indica interventii care pot reduce acest decalaj si sprijini dezvoltarea unor comportamente pozitive in materie de sanatate, pe tot parcursul vietii.

Rezultate studiului subliniaza disparitatile majore de gen in materie de sanatate, care apar sau se agraveaza in perioada adolescentei. Desi fetele sunt mai inclinate sa consume fructe si legume si sa se spele pe dinti decat baietii, perceptia despre sine este mai negativa si dau dovada de un echilibru mental mai precar. Pe de alta parte, baietii sunt in general mai activi din punct de vedere fizic, insa mai predispusi sa se angajeze in comportamente mai riscante decat fetele. Diferentele dintre tari ne arata importanta intelegerii rolului pe care il joaca normele de gen si asteptarile culturale in influentarea comportamentului, a indicat Jo Inchley, coordonatoarea HBSC International si redactor principal al raportului.

O mare parte din strategia europeana a OMS pentru imbunatatirea sanatatii copilului si adolescentului are la baza date extrase din studii succesive HBSC. De asemenea, de la momentul publicarii primului studiu de acest fel in urma cu 33 de ani, el a influentat politicile si legislatia in numeroase state europene.

Sursa: agerpres.ro