La 9 martie, Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe cei 40 de Sfinti Mucenici, jertfiti pentru credinta lor in cetatea Sevastiei (Armenia). In calendarul popular, aceasta zi este cunoscuta ca Ziua de macinici, fiind socotita inceputul Anului Agrar, sarbatorit la hotarul dintre iarna si vara, dintre zilele friguroase ale Dochiei si zilele calduroase ale Mosilor.

In ziua de Macinici s-au suprapus doua sarbatori populare care marcheaza innoirea sezoniera a timpului: ultima zi a Babei Dochia cand, conform traditiei, aceasta moare si se preface in stana de piatra, si prima zi a Mosilor.

Obiceiurile acestei sarbatori populare se inscriu intr-un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor rituale (Sfinti, Sfintisori, Bradosi, Macinici); betia rituala atestata de traditia populara, care sustine ca e bine sa bei in aceasta zi 40 sau 44 de pahare de vin; deschiderea mormintelor si portilor Raiului pentru revenirea sufletelor printre cei vii; aprinderea focurilor de Macinici prin curti si gradini, in fata caselor si in camp; purificarea oamenilor si vitelor prin stropirea cu apa sfintita; asteptarea spiritelor mortilor cu scaune si mese intinse la focurile de Macinici; observatii si promisiuni meteorologice; retezatul stupilor (scoaterea mierii de albine); taierea primelor corzi de vita-de-vie s.a.

Macinici se numesc si spiritele mosilor si stramosilor, 9 martie fiind si o zi a mortilor, cand li se imparteau nu numai macinici, ci si fasole sleita, nuci, poame, alune. in satele bucovinene, se faceau praznice, ocazie cu care se imparteau cate un colacel, lumina aprinsa si un pahar cu bautura. Jertfele si sacrificiile umane savarsite in vremurile preistorice in ziua Anului Nou sunt amintite astazi de formele antropomorfe ale aluatului fiert sau copt in ziua de Macinici si mancat sacramental.

Obiceiul de a bea 40 sau 44 de pahare de vin in ziua de 9 martie este o reminiscenta a sarbatorilor bahice ale antichitatii. Oamenii credeau ca vinul baut la Macinici se transforma de-a lungul anului in sange si in putere de munca. Daca cineva din satele in care se practica obiceiul nu putea bea atatea pahare pline cu vin, trebuia sa guste sau cel putin sa fie stropit cu vin. Numarul paharelor de vin baute ar corespunde cu numarul Sfintilor Mucenici din Sevastia, care poarta diferite nume zonale: Mosi, Sfinti, Sfintisori, Mucenici s.a.

In ziua de 9 martie se faceau numeroase pronosticuri meteorologice ale noului an. Daca pamantul este inghetat in aceasta zi, se zice ca toamna nu vor fi brume si oamenii pot semana porumbul cat de tarziu; iar daca nu ingheata, toamna va pica bruma devreme si din cauza aceasta oamenii trebuie primavara sa semene repede. De asemenea, se crede ca asa cum va fi timpul in ziua de Macinici, tot asa va fi intreaga primavara.

Credinta ca inceputul simbolic al activitatilor economice la Anul Nou aduce spor si belsug era foarte puternica, iar in ziua de 9 martie era scos plugul in tarina si se tragea prima brazda. Iesirea cu plugul in mosie avea valoare simbolica, intrucat din acel moment incepea anul agrar.

Sursa: agerpres.ro