,

Aproximativ 60% dintre respondentii studiului realizat de Federatia "Solidaritatea" sunt nevoiti sa-si cumpere echipamentul individual de lucru, doar pentru 30% acesta fiind asigurat in exclusivitate de catre unitate. Aceasta situatie intervine ca factor de frustrare si insatisfactie fata de locul actual de munca pentru angajatii din sistem.

Echipamentul individual de protectie este deficitar pentru 65,6% dintre subiecti, in 16,1% cazuri acesta lipsind in totalitate. Fara indoiala, lipsa echipamentului de protectie reprezinta un factor de risc destul de important pentru starea de sanatate a angajatilor din sistem, afectand in aceeasi masura si siguranta acestora la locul de munca.

Absenta echipamentului de protectie sau existenta lui neindestulatoare, la care se adauga alte deficiente ale sistemului, conduc la situatia in care 83,7% dintre subiecti considera ca riscul de imbolnavire la locul de munca este ridicat si foarte ridicat.

In ceea ce priveste cauzele insatisfactiei la locul de munca pe primul loc se situeaza conditiile grele de lucru (35,6%), urmate de lipsa timpului pentru familie si propria persoana (30,8%) si lucrul in timpul sarbatorilor legale (26,9%).

Influenta catorva dintre factori este mai mare, printre subiecti aflandu-se si din cei care nu lucreaza in ture, in timpul sarbatorilor legale. Se remarca faptul ca 57% dintre respondenti nu considera serviciul monoton, fapt care este coerent cu un grad ridicat de satisfactie fata de propria profesie.

Principalii factori care constituie surse de satisfacatie la locul de munca sunt realizarea profesionala (40%), siguranta locului de munca (22,9%) si conditiile de lucru (16,3%).

Factorii care constituie cauze ale insatisfactiei la locul de munca sunt veniturile (60%), conditiile grele de lucru (35,6%), urmate de lipsa timpului pentru familie si propria persoana (30,8%) si lucrul in timpul sarbatorilor legale (26,9%). Cumularea optiunilor multiple indica faptul ca salariatii au bifat mai multi factori in mod simultan.

Gradul de satisfactie fata de propria profesie - analizat comparativ, este mai ridicat in cazul profesiilor care implica un nivel mai mare de pregatire profesionala si, de asemenea, mai mare in cazul profesiilor medicale decat pentru restul profesiilor din sectorul sanitar. Acest factor este in directa legatura cu statusul social al profesiei, cunoscand o deteriorare progresiva din cauza nivelului veniturilor, conditiilor de munca si imaginii publice a personalului medical.

Gradul de satisfactie fata de locul de munca este mult mai scazut decat satisfactia fata de propria profesie (chiar in conditiile scaderii si a acestui indicator), fiind influentat in special dinspre conditiile de munca, nivelul veniturilor (sporurile joaca si ele un rol semnificativ) si nivelul stresului la locul de munca.

Este depreciat in masura mai mare gradul de satisfactie fata de locul de munca, comparativ cu gradul de satisfactie fata de propria profesie.

Exista o certa influenta negativa a crizei economice asupra calitatii vietii profesionale, respectiv cu cat efectele crizei sunt mai severe cu atat scad gradul de satisfactie a personalului. Influenta negativa a crizei este potentata atat de lipsa materialelor si medicamentelor necesare tratamentului pacientilor, adica de scaderea calitatii serviciilor medicale acordate pacientilor, cat si de diminuarea materialelor necesare protectiei salariatilor.

Finantarea insuficienta, in contextul crizei economice dar si ca deficienta cronica a sistemului sanitar, dublata de gestiunea defectuoasa a fondurilor, conduce la scaderea calitatii vietii profesionale prin factori precum insuficienta medicamentelor si materialelor sanitare, dotarea deficitara cu aparatura tehnica, lipsa/insuficienta materialelor de protectie, buna functionare a sistemului sanitar necesita instituirea unui sistem de recompense si recunoasterea meritelor salariatilor mult mai stimulativ, care sa stimuleze performanta si competitivitatea in activitate.

In acest sens este necesara si instituirea unor trasee de cariera mai ample pentru toate categoriile profesionale care sa permita diferentieri si reasezari in functie de merit.

Printre recompensele considerate de salariati ca fiind oportune se numara recompensa materiala, in genul salariului de merit, evidentierea periodica a activitatii sectiilor in cadrul Consiliului Medical, alocarea de fonduri angajatilor cu merite deosebite pentru cursuri de formare profesionala, recompensa financiara pentru Angajatul Lunii, distinctii simbolice cu ocazia sarbatorilor anuale, potrivit studiului.

Din perspectiva tendintei de migratie, factori de tip "pull" sunt salariile mai mari din strainatate (atractia financiara incepe pe zona obtinerii de salarii de la 1.000 euro in sus), urmate de nemultumirea fata de starea materiala actuala si nevoile de intretinere a familiei (ambii factori de tip "push" adica cei care imping salariatii sa plece constituind posibile cauze ale unei eventuale plecari). Din perspectiva optiunilor cele mai frecvente exista un echilibru al actiunii factorilor de tip "pull" si de tip "push".

Calitatea vietii profesionale scazute contribuie in mod semnificativ la cresterea tendintei de migratie a personalului din sistemul sanitar. Acest fapt este evidentiat de relatia inegala de tip cost-beneficiu existenta intre conditiile precare de munca existente si nivelul insuficient de salarizare.

Lipsa reglementarilor eficiente in domeniul sanitar, concretizata in majoritatea cazurilor prin blocarea angajarilor pe posturile vacante, ca urmare a migratiei, antreneaza situatii de deficit de personal medical.

Decizia de a emigra este puternic influentata de informatiile legate de salarizare si de conditiile de munca din Occident, pe care angajatul din sistemul sanitar le obtine de la colegii care au parasit tara. (Mediafax)

Aproximativ 60% dintre respondentii studiului realizat de Federatia "Solidaritatea" sunt nevoiti sa-si cumpere echipamentul individual de lucru, doar pentru 30% acesta fiind asigurat in exclusivitate de catre unitate. Aceasta situatie intervine ca factor de frustrare si insatisfactie fata de locul actual de munca pentru angajatii din sistem.

Echipamentul individual de protectie este deficitar pentru 65,6% dintre subiecti, in 16,1% cazuri acesta lipsind in totalitate. Fara indoiala, lipsa echipamentului de protectie reprezinta un factor de risc destul de important pentru starea de sanatate a angajatilor din sistem, afectand in aceeasi masura si siguranta acestora la locul de munca.

Absenta echipamentului de protectie sau existenta lui neindestulatoare, la care se adauga alte deficiente ale sistemului, conduc la situatia in care 83,7% dintre subiecti considera ca riscul de imbolnavire la locul de munca este ridicat si foarte ridicat.

In ceea ce priveste cauzele insatisfactiei la locul de munca pe primul loc se situeaza conditiile grele de lucru (35,6%), urmate de lipsa timpului pentru familie si propria persoana (30,8%) si lucrul in timpul sarbatorilor legale (26,9%).

Influenta catorva dintre factori este mai mare, printre subiecti aflandu-se si din cei care nu lucreaza in ture, in timpul sarbatorilor legale. Se remarca faptul ca 57% dintre respondenti nu considera serviciul monoton, fapt care este coerent cu un grad ridicat de satisfactie fata de propria profesie.

Principalii factori care constituie surse de satisfacatie la locul de munca sunt realizarea profesionala (40%), siguranta locului de munca (22,9%) si conditiile de lucru (16,3%).

Factorii care constituie cauze ale insatisfactiei la locul de munca sunt veniturile (60%), conditiile grele de lucru (35,6%), urmate de lipsa timpului pentru familie si propria persoana (30,8%) si lucrul in timpul sarbatorilor legale (26,9%). Cumularea optiunilor multiple indica faptul ca salariatii au bifat mai multi factori in mod simultan.

Gradul de satisfactie fata de propria profesie - analizat comparativ, este mai ridicat in cazul profesiilor care implica un nivel mai mare de pregatire profesionala si, de asemenea, mai mare in cazul profesiilor medicale decat pentru restul profesiilor din sectorul sanitar. Acest factor este in directa legatura cu statusul social al profesiei, cunoscand o deteriorare progresiva din cauza nivelului veniturilor, conditiilor de munca si imaginii publice a personalului medical.

Gradul de satisfactie fata de locul de munca este mult mai scazut decat satisfactia fata de propria profesie (chiar in conditiile scaderii si a acestui indicator), fiind influentat in special dinspre conditiile de munca, nivelul veniturilor (sporurile joaca si ele un rol semnificativ) si nivelul stresului la locul de munca.

Este depreciat in masura mai mare gradul de satisfactie fata de locul de munca, comparativ cu gradul de satisfactie fata de propria profesie.

Exista o certa influenta negativa a crizei economice asupra calitatii vietii profesionale, respectiv cu cat efectele crizei sunt mai severe cu atat scad gradul de satisfactie a personalului. Influenta negativa a crizei este potentata atat de lipsa materialelor si medicamentelor necesare tratamentului pacientilor, adica de scaderea calitatii serviciilor medicale acordate pacientilor, cat si de diminuarea materialelor necesare protectiei salariatilor.

Finantarea insuficienta, in contextul crizei economice dar si ca deficienta cronica a sistemului sanitar, dublata de gestiunea defectuoasa a fondurilor, conduce la scaderea calitatii vietii profesionale prin factori precum insuficienta medicamentelor si materialelor sanitare, dotarea deficitara cu aparatura tehnica, lipsa/insuficienta materialelor de protectie, buna functionare a sistemului sanitar necesita instituirea unui sistem de recompense si recunoasterea meritelor salariatilor mult mai stimulativ, care sa stimuleze performanta si competitivitatea in activitate.

In acest sens este necesara si instituirea unor trasee de cariera mai ample pentru toate categoriile profesionale care sa permita diferentieri si reasezari in functie de merit.

Printre recompensele considerate de salariati ca fiind oportune se numara recompensa materiala, in genul salariului de merit, evidentierea periodica a activitatii sectiilor in cadrul Consiliului Medical, alocarea de fonduri angajatilor cu merite deosebite pentru cursuri de formare profesionala, recompensa financiara pentru Angajatul Lunii, distinctii simbolice cu ocazia sarbatorilor anuale, potrivit studiului.

Din perspectiva tendintei de migratie, factori de tip "pull" sunt salariile mai mari din strainatate (atractia financiara incepe pe zona obtinerii de salarii de la 1.000 euro in sus), urmate de nemultumirea fata de starea materiala actuala si nevoile de intretinere a familiei (ambii factori de tip "push" adica cei care imping salariatii sa plece constituind posibile cauze ale unei eventuale plecari). Din perspectiva optiunilor cele mai frecvente exista un echilibru al actiunii factorilor de tip "pull" si de tip "push".

Calitatea vietii profesionale scazute contribuie in mod semnificativ la cresterea tendintei de migratie a personalului din sistemul sanitar. Acest fapt este evidentiat de relatia inegala de tip cost-beneficiu existenta intre conditiile precare de munca existente si nivelul insuficient de salarizare.

Lipsa reglementarilor eficiente in domeniul sanitar, concretizata in majoritatea cazurilor prin blocarea angajarilor pe posturile vacante, ca urmare a migratiei, antreneaza situatii de deficit de personal medical.

Decizia de a emigra este puternic influentata de informatiile legate de salarizare si de conditiile de munca din Occident, pe care angajatul din sistemul sanitar le obtine de la colegii care au parasit tara. (Mediafax)

Aproximativ 60% dintre respondentii studiului realizat de Federatia "Solidaritatea" sunt nevoiti sa-si cumpere echipamentul individual de lucru, doar pentru 30% acesta fiind asigurat in exclusivitate de catre unitate. Aceasta situatie intervine ca factor de frustrare si insatisfactie fata de locul actual de munca pentru angajatii din sistem.

Echipamentul individual de protectie este deficitar pentru 65,6% dintre subiecti, in 16,1% cazuri acesta lipsind in totalitate. Fara indoiala, lipsa echipamentului de protectie reprezinta un factor de risc destul de important pentru starea de sanatate a angajatilor din sistem, afectand in aceeasi masura si siguranta acestora la locul de munca.

Absenta echipamentului de protectie sau existenta lui neindestulatoare, la care se adauga alte deficiente ale sistemului, conduc la situatia in care 83,7% dintre subiecti considera ca riscul de imbolnavire la locul de munca este ridicat si foarte ridicat.

In ceea ce priveste cauzele insatisfactiei la locul de munca pe primul loc se situeaza conditiile grele de lucru (35,6%), urmate de lipsa timpului pentru familie si propria persoana (30,8%) si lucrul in timpul sarbatorilor legale (26,9%).

Influenta catorva dintre factori este mai mare, printre subiecti aflandu-se si din cei care nu lucreaza in ture, in timpul sarbatorilor legale. Se remarca faptul ca 57% dintre respondenti nu considera serviciul monoton, fapt care este coerent cu un grad ridicat de satisfactie fata de propria profesie.

Principalii factori care constituie surse de satisfacatie la locul de munca sunt realizarea profesionala (40%), siguranta locului de munca (22,9%) si conditiile de lucru (16,3%).

Factorii care constituie cauze ale insatisfactiei la locul de munca sunt veniturile (60%), conditiile grele de lucru (35,6%), urmate de lipsa timpului pentru familie si propria persoana (30,8%) si lucrul in timpul sarbatorilor legale (26,9%). Cumularea optiunilor multiple indica faptul ca salariatii au bifat mai multi factori in mod simultan.

Gradul de satisfactie fata de propria profesie - analizat comparativ, este mai ridicat in cazul profesiilor care implica un nivel mai mare de pregatire profesionala si, de asemenea, mai mare in cazul profesiilor medicale decat pentru restul profesiilor din sectorul sanitar. Acest factor este in directa legatura cu statusul social al profesiei, cunoscand o deteriorare progresiva din cauza nivelului veniturilor, conditiilor de munca si imaginii publice a personalului medical.

Gradul de satisfactie fata de locul de munca este mult mai scazut decat satisfactia fata de propria profesie (chiar in conditiile scaderii si a acestui indicator), fiind influentat in special dinspre conditiile de munca, nivelul veniturilor (sporurile joaca si ele un rol semnificativ) si nivelul stresului la locul de munca.

Este depreciat in masura mai mare gradul de satisfactie fata de locul de munca, comparativ cu gradul de satisfactie fata de propria profesie.

Exista o certa influenta negativa a crizei economice asupra calitatii vietii profesionale, respectiv cu cat efectele crizei sunt mai severe cu atat scad gradul de satisfactie a personalului. Influenta negativa a crizei este potentata atat de lipsa materialelor si medicamentelor necesare tratamentului pacientilor, adica de scaderea calitatii serviciilor medicale acordate pacientilor, cat si de diminuarea materialelor necesare protectiei salariatilor.

Finantarea insuficienta, in contextul crizei economice dar si ca deficienta cronica a sistemului sanitar, dublata de gestiunea defectuoasa a fondurilor, conduce la scaderea calitatii vietii profesionale prin factori precum insuficienta medicamentelor si materialelor sanitare, dotarea deficitara cu aparatura tehnica, lipsa/insuficienta materialelor de protectie, buna functionare a sistemului sanitar necesita instituirea unui sistem de recompense si recunoasterea meritelor salariatilor mult mai stimulativ, care sa stimuleze performanta si competitivitatea in activitate.

In acest sens este necesara si instituirea unor trasee de cariera mai ample pentru toate categoriile profesionale care sa permita diferentieri si reasezari in functie de merit.

Printre recompensele considerate de salariati ca fiind oportune se numara recompensa materiala, in genul salariului de merit, evidentierea periodica a activitatii sectiilor in cadrul Consiliului Medical, alocarea de fonduri angajatilor cu merite deosebite pentru cursuri de formare profesionala, recompensa financiara pentru Angajatul Lunii, distinctii simbolice cu ocazia sarbatorilor anuale, potrivit studiului.

Din perspectiva tendintei de migratie, factori de tip "pull" sunt salariile mai mari din strainatate (atractia financiara incepe pe zona obtinerii de salarii de la 1.000 euro in sus), urmate de nemultumirea fata de starea materiala actuala si nevoile de intretinere a familiei (ambii factori de tip "push" adica cei care imping salariatii sa plece constituind posibile cauze ale unei eventuale plecari). Din perspectiva optiunilor cele mai frecvente exista un echilibru al actiunii factorilor de tip "pull" si de tip "push".

Calitatea vietii profesionale scazute contribuie in mod semnificativ la cresterea tendintei de migratie a personalului din sistemul sanitar. Acest fapt este evidentiat de relatia inegala de tip cost-beneficiu existenta intre conditiile precare de munca existente si nivelul insuficient de salarizare.

Lipsa reglementarilor eficiente in domeniul sanitar, concretizata in majoritatea cazurilor prin blocarea angajarilor pe posturile vacante, ca urmare a migratiei, antreneaza situatii de deficit de personal medical.

Decizia de a emigra este puternic influentata de informatiile legate de salarizare si de conditiile de munca din Occident, pe care angajatul din sistemul sanitar le obtine de la colegii care au parasit tara. (Mediafax)