Din partea Romaniei, au fost nominalizati pentru Premiul Cetateanul European al Anului 2016 Comisia de etica a Universitatii din Bucuresti, alaturi profesorul Iordan Barbulescu (SNSPA), Barbara Helen Knowles, biochimist britanic, si István Gergely, fost jucator de polo maghiar.

Potrivit regulilor de organizare a Premiului cetateanului, fiecare europarlamentar are dreptul de a face o nominalizare si de a acorda note tuturor propunerilor inaintate de tara sa. Notele se dau de la 1 la 10, 1 fiind nota cea mai mica, iar 10, nota maxima.

Din cei 32 de europarlamentari romani, doar patru au facut nominalizari pentru aceasta distinctie, iar doar sapte dintre ei si-au exprimat si votul – Maria Grapini, Siegfried Muresan, Victor Negrescu, Emilian Pavel, Ioan Mircea Pascu, Claudia Tapardel si Norica Nicolai.

Castigator din partea Romaniei a fost desemnat profesorul Iordan Barbulescu, decan al Departamentului de Relatii Internationale si Integrare Europeana la SNSPA. El a fost nominalizat de catre europarlamentarul PSD Victor Negrescu si a primit nota maxima (zece) din partea tuturor social-democratilor romani din Parlamentul European, la care se adauga Norica Nicolai. Iordan Barbulescu este si presedintele Senatului SNSPA, universitate al carei rector este social-democratul Remus Pricopie, fost ministru al educatiei in Guvernul Ponta.

Spre deosebire de ceilalti votanti, europarlamentarii PSD au dat nota minima - 1 tuturor celorlalte nominalizari din partea Romaniei, inclusiv Comisiei de Etica a Universitatii din Bucuresti. Exceptie fac Claudia tapardel, care nu a pus nicio nota de 1 si a acordat Comisiei de etica nota 8, si Emilian Pavel, care a notat cu 7 nominalizarea Barbarei Helen Knowles.

Comisia de Etica a Universitatii din Bucuresti a mai primit nota 8 din partea Mariei Grapini, nota 10 din partea lui Siegfried Muresan si nota 9 din partea Noricai Nicolai.

Votul europarlamentarilor PSD impotriva Comisiei de Etica a Universitatii din Bucuresti vine dupa ce, in iulie 2012, aceasta institutie a hotarat ca Victor Ponta a plagiat in teza de doctorat, o treime din lucrare fiind copiata, "prin preluarea integrala de blocuri de text, de randuri sau prin inversarea unor blocuri de text in raport cu sursele".

"Teza de doctorat a lui Victor Ponta, Curtea Penala Internationala, are 432 pagini numerotate. Textul propriu-zis, fara anexe, fara prefata semnata de profesorul coordonator Adrian Nastase si fara cuprins are 297 pagini. Elemente de plagiat pot fi identificate in 115 pagini din cele 297 pagini", spunea presedintele Comisiei de Etica, profesorul Marian Popescu, care a prezentat in 20 iulie 2012 decizia luata in cazul autosesizarii privind plagiatul lui Ponta.

Decizia din iulie 2012 a Comisiei de Etica a UB a fost anuntata la o zi dupa ce Consiliul National de Etica a informat ca titlul de doctor in stiinte Juridice, domeniul Drept, al lui Victor Ponta a fost obtinut in concordanta cu legislatia in vigoare in 2003 si calificarea de plagiat in cadrul tezei sale de doctorat nu se poate sustine. Totodata, potrivit raportului intocmit de experti si aprobat prin hotararea Consiliului National de Etica, nu se poate aprecia ca doctorandul Victor Ponta si-ar fi insusit partenitatea unor idei, concepte, modele care nu ii apartineau si le-ar fi prezentat drept contributii personale sau originale.

Premierul Victor Ponta declara atunci ca decizia Comisiei de Etica a Universitatii Bucuresti, pe care a calificat-o drept "comisie ad-hoc" special pentru el, este "politica" si ca singura hotarare recunoscuta este cea a Autoritatii Nationale de Cercetare stiintifica (ANCS).

Sursa: gandul.info