Sfintii apostoli Petru si Pavel sunt sarbatoriti in fiecare an in data de 29 iunie. Aceasta zi, denumita popular SanPetru de Vara, aduce cu sine o serie de obiceiuri, traditii si superstitii. in popor, ziua de 29 iunie, in care se sarbatoresc Sfintii Petru si Pavel, marcheaza mijlocul verii agrare si timpul secerisului. Cei doi apostoli sunt pomeniti impreuna pentru ca au murit in aceeasi zi, a anului 67.

Potrivit datinilor populare romanesti, unele dintre ele pitoresti si chiar nostime, Sfintii Petru si Pavel stau in Luna: primul la dreapta, al doilea la stanga. Sfantul Petru este cel care are cheile de la poarta si incaperile Raiului, fiind si mana dreapta a lui Dumnezeu.

Se spune ca Sfantul Petru guverneaza peste ploaie si caldura, poseda puterea de a arunca grindina peste pamant. inainte de a o slobozi, el o fierbe trei zile la rand pentru a o marunti astfel incat sa nu afecteze prea tare ogoarele muritorilor. Cand tunetele se aud cumva inabusit ori se izvodeste huruit mare in ceruri inainte de ploaie, se spune ca Sfantul Petru a pus la fiert piatra pentru grindina. in multe povestiri si snoave populare, Sanpetru apare precum un om obisnuit: imbraca straie taranesti, lucreaza pamantul, creste vite si, desigur, pescuieste.

Apar licuricii

Se zice ca, atunci cand Sfantul Petru plesneste din bici, sar din acesta scantei, care, odata cazute pe pamant, se transforma in licurici.

O alta legenda populara spune ca, atunci cand oamenii se indeparteaza de credinta, Sanpetru cheama balaurii si incepe sa porneasca grindina asupra acestora, maruntind-o, ca sa nu-i puna pe oameni in mare pericol.

Mosii de Sanpetru

In ziua sarbatorii, oamenii obisnuiesc sa dea de pomana pentru sufletele celor morti- sarbatoarea fiind cunoscuta si sub numele de Mosii de Sanpetru. Conform credintei populare, mosii ar fi fost noua batrani care faceau doar lucruri bune si minuni peste tot pe unde mergeau.

Obiceiuri, Traditii si Superstitii de Sanpetru

De ziua Mosilor de Sanpetru sau de Vara, femeile impart oale cu apa, pentru ca cei morti sa aiba ce bea pe lumea cealalta- tot in aceasta zi oamenii au voie sa lucreaze orice, dar sa nu toarca, caci se crede ca astfel se intorc colacii de la morti. in ziua Mosilor de Sanpetru, femeile dau de pomana si vase cu vine, lapte si mancare gatita, vase care se impodobesc deseori cu flori si cirese. Cica nu e ingaduit nici unei femei sa manance mere pana in aceasta zi, fiindca altfel ii supara pe morti. Dupa sarbatoare insa, femeile tinere pot manca mere, cele varstnice fiind nevoite sa mai astepte pana la Sfantul Ilie. in aceasta zi se duc la biserica mere, zarzare, coliva, colaci iar cine are – si putina miere in faguri.

Pana in aceasta zi nu se scutura merii. Se crede ca, daca se respecta aceasta datina, sunt ocrotite ogoarele de caderea grindinei.

Oamenii pistruiati trebuie sa se spele pe fata cu apa la miezul noptii, cand canta cocosul; traditia spune ca respectand acest ritual, pistruii nu se mai inmultesc.

Daca tuna si fulgera azi, nucile si alunele vor fi viermanoase.

Sarbatoarea sfintilor Petru si Pavel se tine timp de trei zile pentru ca agricultorii sa fie protejati impotriva potoapelor si pentru ca granele lor sa fie bogate. in lumea rurala, sarbatoarea este cunoscuta sub numele de SaNPETRU si marcheaza vremea secerisului si jumatatea verii agrare. Ziua de dinaintea sarbatorii este dedicata spiritelor cerului care, pana in aceasta zi, umbla libere prin lume si ii pedepsesc pe cei care dorm pe afara. Un mod de protectie impotriva acestor duhuri sunt usturoiul si pelinul.

Fiind pus mai mare peste incaperile Raiului, Sanpetru imparte hrana animalelor salbatice – si mai ales lupilor, aceasta zi fiind denumita si “Sarbatoarea lupilor”, si fierbe grindina pentru a o marunti prin topire si a deveni mai putin primejdioasa pentru oameni si ogoare.

Se spune ca, in ziua SfintiIor Petru sI Pavel, privighetorile si cucii nu mai canta, iar femeile nu ar avea voie sa manance mere pana in aceasta zi. Femeile vaduve nu au voie sa manance mere pana in ziua Sfantului Ilie, ca sa fie sanatoase. si despre cuci se spune ca se transforma in soimi in aceasta zi, ei revenind la forma lor originala in ziua Bunei Vestiri. Sanpetru este cel mai cunoscut din calendarele populare romanesti, el neavand un numar fix de zile de post si fiind vestit de catre aparitia licuricilor si tacerea cucilor.

In traditia populara, Sanpetru apare fie ca personaj pamantean, fie ca divinitate celesta. Se spune ca, la marile sarbatori calendaristice (Craciun, Anul Nou, Boboteaza, Macinici, Sangiorz, Sanziene ) Sanpetru poate fi vazut de pamanteni la miezul noptii, cand se deschide pentru o singura clipa cerul, stand la masa imparateasca in dreapta lui Dumnezeu. Sanpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consulta in luarea unor decizii, si cel mai cunoscut „sfant” al calendarului popular.

Celor peste 260.000 de romani, ce isi serbeaza onomastica in aceasta zi de sarbatoare, le uram fericire, multa sanatate si voie buna!

Sursa: ziarulunirea.ro