Desi are aproape 3.000 de locuitori si o suprafata de doua ori cat a statului New Jersey, orasul Longyearbyen din Norvegia este cunoscut pentru rata criminalitatii de sub 1%. Localitatea are doar sase ofiteri de politie si o singura celula pentru detinuti - aceasta fiind ultima data ocupata cu mai mult de un an in urma.

Una din explicatiile pentru comunitatea extrem de pasnica din Longyearbyen este aceea ca somajul a fost declarat ilegal. Cei care nu au un loc de munca constant nu pot locui in oras. O alta conditie pentru a fi locuitor este de a detine o locuinta. Prin aceste masuri, guvernatorul Odd Olsen s-a asigurat ca fiecare persoana va avea un venit stabil si familiile vor putea sa se intretina, fara a exista riscul ca cineva sa ramana in strada. Desi intra in contradictie cu legislatia din Norvegia, cunoscut pentu protectia sociala oferita tuturor, indiferent daca au sau nu serviciu si casa, oficialii din Longyearbyen spun ca acesta este singurul mod in care societatea poate functiona.

Fiind parte din arhipelagul Svalbard, localitatea Longyearbyen a fost selectata de-a lungul timpului pentru diverse proiecte stiintifice. Unul dintre acestea a avut loc in anul 2008, cand in Longyearbyen s-a construit un depozit de seminte care va pastra, cand va fi la capacitate maxima, aproximativ 100 de milioane de specii de plante de pe glob. in prezent depozitul gazduieste aproximativ jumatate de milion de specii. Svalbard International Seed Vault (SISV), cunoscut si ca “seiful pentru sfarsitul lumii", este conceput pentru a pastra cate un esantion din toate varietatile de plante cunoscute de om.

Longyearbyen a fost ales pentru a gazdui acest depozit in primul rand datorita pentru stabilitatii sale seismice. Fiind sapat in solul inghetat in permanenta al teritoriului arctic (permafrost), temperatura simplifica procesul de conservare. Semintele sunt impachetate in folie de aluminiu si inconjurate de ziduri de un metru grosime. Seiful are un tunel de 125 metri lungime, sapat in stanca.

Sursa: businessmagazin.ro