Stramosii nostri mancau pentru a supravietui; mancau pentru ca le era foame sau poate pentru a sarbatori vreo victorie impotriva unui trib rival.

Noi? Noi mancam pentru ca suntem furiosi, plictisiti, stresati, deprimati, frustrati, cand privim un film, pentru ca suntem ocupati sau nu avem prea multa treaba, pentru ca ne intalnim cu prietenii sau suntem suparati ca serialul nostru preferat a fost anulat.

Ceea ce percepem ca reactie emotionala – inlocuirea conversatiei cu o ciocolata –, a baii cu o inghetata sau a unui sac de box cu o punga de chipsuri – nu tine intotdeauna de caracter ci mai ales de biochimie.

Inainte de a analiza mai atent situatia, trebuie sa stii ca reactiile chimice care au loc in organismul tau sunt reactii care stimuleaza foamea. Leptina si grelina reprezinta manetele care ne controleaza actiunile alimentare.

Adesea, mancatul poate fi declansat de emotii, care reusesc sa ne convinga sa infulecam pe nemestecate un hotdog plin de mustar.

De vreme ce emotiile reprezinta cea mai putin inteleasa problema legata de obezitate, pentru majoritatea oamenilor ele reprezinta totusi cea mai importanta componenta. Hipotalamusul (tine minte, aici este situat centrul satietatii) reprezinta acea parte a creierului in care mintea si corpul tau sunt, la propriu, interconectate. Ca un prieten de suflet al hipotalamusului, glanda hipofiza (numita si glanda pituitara) secreta substante chimice care sa vorbeasca restului organismului tau. intr-adevar, aici se decide daca jocul scaderii ponderale este castigat sau pierdut – aceasta legatura dintre nevoile fiziologice si psihologice de a te alimenta.

Asa cum bine stii, mancatul emotional nu inseamna sa dai iama in telina. Mai degraba, este vorba de alimentatia hedonista, scapata de sub control (care adesea provine din memoria alimentelor), in care mancam orice fursec din punga pentru simplu motiv ca arata bine si are un gust inca si mai bun. De obicei este o pofta pentru ceva fainos, dulce, sarat sau plin de grasimi.

Cele cinci substante chimice care urmeaza sunt cele care, in primul rand, ne influenteaza emotiile; nu numai ca ele ne asigura fundamentul motivelor care ne determina sa mancam in anumite momente, ci sunt substante chimice de baza din numeroase medicamente actuale si viitoare pentru scaderea in greutate.

Norepinefrina: substanta care declanseaza raspunsul de tipul „lupta sau fugi” al omului preistoric. Este cea care ne indeamna sa infruntam tigrul sau sa ne luam picioarele la spinare catre siguranta colibei.

Serotonina: un James Bond veritabil al neurotransmitatorilor. Te va face sa te simti bine si reprezinta o tinta majora a medicamentelor antidepresive.

Dopamina: reprezinta parcul de distractii al creierului. Este un sistem de tipul placere-si-recompensa, extrem de sensiil la dependente. De asemenea, este substanta care te ajuta sa nu simti durerea.

GABA (acidul gama-aminobutiric): te va face sa te simti amortit si reprezinta una dintre caile prin care functioneaza anestezia, in scopul de a-ti readuce receptivitatea la lumea exterioara.

Oxidul nitric: o substanta cu efect asemanator meditatiei. Te ajuta sa te linistesti. Aceasta neuropeptida puternica este de obicei un gaz cu durata de viata scurta; de asemenea, relaxeaza vasele de sange din organism.

Intrebarea este: ce legatura au toate aceste substante cu alegerea pe care o facem pentru o gustare, fie ca este vorba de o tableta de ciocolata sau de o pruna? Sa dam ca exemplu serotonina. Imagineaza-ti creierul ca un automat de pinball. Ai milioane de transmitatori care-si trimit mesaje de la unul la altul.

Cand transmitatorii tai de serotonina trimit semnalul, ei transmit creierului mesajul ca te simti bine; acest mesaj are intensitate maxima atunci cand mingea de pinball incarcata cu mesaj pozitiv ricoseaza frenetic prin creierul tau, acumuland pe parcurs numeroase puncte. Dar, cand piezi bila (adica atunci cand celulele creierului preiau serotonina si o distrug), sentimentul de „iubesc intreaga lume” pe care tocmai l-ai experimentat, dispare.

Ce vrea creierul tau sa faca? Sa mai puna o moneda in automat si sa joace o alta bila. Pentru multi dintre noi, urmatoarea bila ia forma alimentelor care ne fac sa ne simtim bine in mod natural (si rapid), pentru a contracara scaderea serotoninei, pe care o resimtim.

Continuarea pe csid.ro