Fostul premier norvegian Jens Stoltenberg va prelua miercuri conducerea NATO, alianta care va trebui sa demonstreze in anii urmatori ca poate limita eficient agresivitatea Rusiei si sa convinga tarile aliate sa investeasca mai mult in armate.

Stoltenberg, in varsta de 55 de ani, ii va succeda danezului Anders Fogh Rasmussen, al carui discurs dur impotriva Rusiei de la inceputul crizei ucrainene a contribuit la schitarea imaginii unei Aliantei care revine la originile ei, apararea colectiva in fata Rusiei amintind de Razboiul Rece.

In urma cu un an, Alianta Nord-Atlantica isi cauta o noua ratiune de a fi in apropierea retragerii soldatilor sai din Afganistan, unde au luptat timp de 13 ani fara succes in eradicarea talibanilor si fara a permite instalarea unui regim stabil.

"Dar tocmai am traversat un an de turbulente", a observat ambasadorul Estoniei la NATO, Lauri Lepik, citand atitudinea Rusiei care a anexat Crimeea la inceputul lui martie, apoi a trimis trupe sa lupte alaturi de separatisti in estul Ucrainei, si emergenta islamistilor ultraviolenti in Irak si Siria.

In acest context, baza structurala a bugetelor apararii "face tarile NATO subdotate pentru a disuada cu adevarat Rusia in estul Europei, in timp ce se confrunta cu tulburari tot mai mari in Africa de Nord si Orientul Mijlociu", subliniaza Alexandra de Hoop Scheffer, de la institutul american German Marshall Fund.

Cei 28 de lideri aliati au decis la inceputul lui septembrie, in cadrul summitului din tara Galilor, sa doteze NATO cu un "plan de reactie" care sa permita mobilizarea de trupe in cateva zile in caz de agresiune, de consolidare a bazelor din tarile Baltice si Polonia si de a asigura o "prezenta continua" a aliatilor in est organizand rotatia trupelor si prepozitionand arme si echipamente.

Ei au promis, de asemenea, sa sporeasca cheltuielile militare la 2 la suta din PIB in zece ani, raspunzand unei cereri a Statelor Unite, in timp ce Washingtonul finanteaza trei sferturi din bugetul NATO.

"Noul secretar general va trebui sa se concentreze pe punerea in aplicare a acestor alegeri", apreciaza Jan Techau, directorul institutului Carnegie Europe. Dar cresterea cheltuielilor "va fi foarte dificil" de obtinut din partea aliatilor, apreciaza el. "Va trebui jucat un joc politic cu tact. Daca Stoltenberg reuseste acest lucru, va fi un real succes".

Planul de reactie va fi un test de credibilitate pentru NATO. "Acesta va fi urmarit indeaproape. Va trebui sa functioneze pe o perioada lunga, nu doar un an sau doi", subliniaza Techau.

Dar dincolo de aceasta, "o abordare pragamatica si prudenta cu privire la viitorul Ucrainei" este necesara pentru "pastrarea posibilitatii de cooperare cu Rusia pe termen lung" pe subiecte precum terorismul, conflictul din Siria, proliferarea nucleara, Afganistanul, subliniaza De Hoop Scheffer.

Principala provocare a NATO va fi gasirea tonului potrivit pentru a se adresa Rusiei, acuzata ca desfasoara un "razboi hibrid" in Ucraina, care combina o interventie militara neasumata (forte speciale si trupe la sol, trimiterea de arme rebelilor), o propaganda antioccidentala virulenta, o alternanta de santaj si concesii si atacuri informatice.

"Stoltenberg stie sa le vorbeasca rusilor", apreciaza un diplomat la Bruxelles. "Norvegienii au frontiera comuna cu Rusia, ei sunt obisnuiti sa trateze cu marele vecin rus si o fac cu o anumita filozofie, ceea ce este mai degraba util in circumstantele actuale", considera el, in timp ce retorica "Robocop" a lui Rasmussen "este posibil sa fi facut jocul" Moscovei.

In aprilie, orice cooperare militara si civila intre NATO si Rusia a fost intrerupta, iar Consiliul NATO-Rusia, un organism de consultare politica creat in 2002, "este in coma profunda", a recunoscut un oficial de rang inalt al NATO, Timo Koster. "Nu vom putea trezi pacientul" pentru moment, "dar punctul nostru de vedere este ca va trebui sa pastram canalul politic deschis".

Sursa: mediafax.ro

Foto: vebidoo.de