Expertii japonezi, campioni in preventie si actiune in caz de cutremur, ne invata si pe noi ce trebuie sa facem in cazul unui eventual dezastru.

Un capitol la care stam extrem de prost, desi Bucurestiul de pilda, are cel mai mare risc ddin intreaga Europa. Japonezii ne arata tehnici de constructie sau consolidare, dar si cum sa pregatim spitalele, astfel incat sa poata functiona imediat dupa calamitate. Fara bani insa, e greu de crezut ca se poate schimba ceva radical. Japonezii aloca 10 milioane de euro anual pentru cercetarea cutremurelor, iar noi mai putin de un milion.

La Spitalul Coltea din Capitala se aplica o lectie predata de japonezi: cum trebuie gandita o unitate spitaliceasca astfel incat sa poata functiona imediat dupa cutremur, in loc sa fie ea insasi un loc devastat. Asta presupune asigurarea tuturor echipamentelor medicale care, in caz de cutremur ar putea sa cada si sa se strice si ne dam seama ce inseamna asta pentru sistemul medical de urgenta.

Apoi, spitalele trebuie sa aiba apa potabila dar si generatoare cat mai performante, in cazul in care electricitatea cade.

In cazul unui incendiu, japonezii propun un sistem care uda cladirea din tavan, insa pe exterior. Una dintre solutiile folosite de japonezi pentru cladirile vechi este ridicarea imobilului de pe structura si introducerea in fundatie a unui sistem de izolare seismica. Avem insa o mare problema in Romania. In zonele unde ar fi necesara interventia, pe Calea Victoriei sau Magheru, blocurile sunt in sir, legate intre ele ceea ce face imposibila ridicarea lor.

Iar acolo unde ar fi posibil, cand a venit vorba despre consolidare in general, proprietarii au refuzat sa plece din imobile. Toata procedura, de la expertizarea cladirii pana la predarea cheilor, va dura mai putin de un an. Exista deja un departament special care se ocupa de consolidarea celor 800 de cladiri cu probleme. Japonezii vorbesc insa despre un sistem gandit de la inceput pentru toate cladirile.

10 milioane de euro investeste Japonia anual doar in cercetarea cutremurelor, in timp ce la noi, Institutul de fizica a pamantului a primit, anul trecut de pilda, mai putin de un milion de euro.

Sursa: stirileprotv.ro