In fiecare an, in prima vineri dupa Paste, Biserica Ortodoxa sarbatoreste Izvorul Tamaduirii. Crestinii care vin la biserica iau parte la slujba de sfintire a apei, cunoscuta si sub numele de Aghiasma Mica.

Dupa slujba de sfintire a apei, preotii ii stropesc pe credinciosi cu apa binecuvantata si canta troparul: „Mantuieste, Doamne, poporul Tau si binecuvanteaza mostenirea Ta, biruinta binecredinciosilor crestini asupra celui potrivnic daruieste, si cu crucea Ta, pazeste pe poporul Tau”.

In credinta populara, acest cantec de binecuvantare, rostit de preot in timp ce multimea credinciosilor este stropita cu apa sfintita, are rol purificator, de indepartare a energiilor negative si a pagubei.

Dupa slujba, credinciosii merg acasa si stropesc casele cu apa sfintita. Calugarii armeni rostesc si o rugaciune, care are puteri uimitoare.

Daca cineva este bolnav sau racit, sa spuna aceasta rugacoune apoi sa bea apa sfintita si sa-si clateasca fata si mainile cu apa sfintita ramasa.

Apa este elementul cel mai insemnat pentru toate creaturile. Crestinii, in general, si bolnavii, in special, trebuie sa consume apa sfintita. In felul acesta se vor impartasi de energiile necreate ale Duhului Sfant ce exista in compunerea ei.

Sfintirea apei inseamna aducerea ei la starea initiala, asa cum o crease Dumnezeu la inceput, cand era apa vie, sfanta si nealterabila. Dar, dupa caderea omului in pacat, a inceput alterarea si pierderea calitatii de apa vie.

Preotul nu face altceva decat sa-i redea apei actuale, ale carei molecule se misca dezordonat (miscarea Browniana), nealterabilitatea - stare in care miscarea moleculelor este ordonata si ritmica. In acest sens, putem afirma din nou cu toata convingerea ca sfintitii liturghisitori ai Bisericii noastre ortodoxe, prin Sfintele Taine si Ierurgiile pe care le savarsesc, sfintesc materia prin harul Duhului Sfant.

Sfintirea apei, in Biserica ortodoxa, se realizeaza astfel:

1. Primul fel de sfintire a apei este chiar la nastere. Copilul, stim ca se naste cu pacatul stramosesc, deci, este necurat. De aceea, Biserica a randuit ca moasa copilului sa vina la biserica cu un vas cu apa, pe care o va sfinti preotul. Cu aceasta apa se spala pruncul in albie, se stropeste si se da sa inghita putin. Se procedeaza astfel pentru a nu trai pruncul fara sa se impartaseasca de harul lui Dumnezeu, prin aceasta apa sfintita, pana la botezul lui, cand se impartaseste pe deplin cu Hristos.

2. O a doua sfintire a apei se face la savarsirea Tainei Sfantului Botez. Deci, cand se boteaza pruncul, se sfinteste mai intai apa din cristelnita si dupa aceea se boteaza pruncul in apa sfintita.

3. Cea de-a treia sfintire a apei este Agheasma Mica sau Sfestania. Aceasta se face ori de cate ori este nevoie. De obicei in fiecare luna. Cu aceasta apa se stropeste casa, lucrurile din casa, gospodaria, animalele, oamenii bolnavi, ogoarele, masinile si, in general, toate dependintele omenesti, fara deosebire. Apa care ramane de la sfintire, se pune intr-un vas la un loc curat si se ia in fiecare dimineata pe nemancate dupa anafura, cand suntem curati trupeste si sufleteste si ne-am implinit rugaciunile diminetii. Copiilor le este recomandata in fiecare dimineata.

Bolnavii mai pot fi stropiti si cu Agheasma Mica de la Izvorul Tamaduirii, sarbatoare ce este asezata in calendar dupa Sfintele Pasti, in Vinerea din Saptamana Luminata.

4. A patra sfintire a apei se numeste Agheasma Mare si se sfinteste o singura data pe an, la Boboteaza (Epifania sau Teofania), 6 ianuarie. Se consuma de la 6 ianuarie pana la 14 ianuarie, dimineata pe nemancate. Dupa aceea, in tot cursul anului aceasta Agheasma Mare se pastreaza intr-o sticla la loc curat si nu se consuma decat atunci cand omul posteste si nu mananca nimic toata ziua, pana la 4-5 dupa-amiaza si este spovedit, dupa care se ia anafura.

Fiecare crestin trebuie sa aiba in casa sa, in sticle curate, la un loc curat, cele doua feluri de apa sfintita: Agheasma Mare si Agheasma Mica. De asemenea, trebuie sa mai aiba anafura (paine sfintita) si ulei sfintit de la Sfantul Maslu. Astfel, dimineata, dupa ce ne sculam, ne spalam, ne imbracam, ne inchinam si spunem rugaciunile diminetii, luam o bucatica de anafura, inghitim de trei ori Agheasma Mica si ne ungem pe frunte in semnul Sfintei Cruci cu untdelemn sfintit la Sfantul Maslu.

Cum se foloseste Aghiasma Mica:

- oricine poate consuma apa sfintita cu conditia sa nu manance si sa nu bea nimic dupa orele 24, adica miezul noptii, pentru ca ziua urmatoare sa o incepem cu harul lui Dumnezeu, ce se afla in aceasta apa sfintita;

- pentru cei casatoriti, conditia principala pe care trebuie sa o indeplineasca pentru a consuma apa sfintita este „curatenia trupeasca”;

- elevii si studentii pot sa bea dimineata, inainte de masa, sa se stropeasca pe frunte si pe hainele de pe ei, pentru a le lumina Dumnezeu mintea, pentru a le darui intelegere si pricepere;

se poate stropi prin casa atunci cand se crede de cuviinta (suspect de farmece, descantece, vrajitorii sau alte lucrari diavolesti);

- celor bolnavi, apa sfintita le este de mare trebuinta: sa o bea pe nemancate, sa-si stropeasca hainele de pe ei si ranile sau locurile dureroase;

- grajdul animalelor se poate stropi in fiecare luna cu apa sfintita dar mai ales cand apar diferite boli la animale sau pasari;

- este indicat ca gradinile si tarinile sa se stropeasca cu apa sfintita atat la semanat si recoltat, cat si la aparitia daunatorilor sau altor boli;

- masinile si orice utilaj cu care lucram, de asemenea sa se stropeasca cu apa sfintita impotriva accidentelor;

femeile pot folosi apa sfintita numai in perioada de curatenie.

Dupa slujba de sfintire a apei, preotii ii stropesc pe credinciosi cu apa binecuvantata si canta troparul: „Mantuieste, Doamne, poporul Tau si binecuvanteaza mostenirea Ta, biruinta binecredinciosilor crestini asupra celui potrivnic daruieste, si cu crucea Ta, pazeste pe poporul Tau”.

In credinta populara, acest cantec de binecuvantare, rostit de preot in timp ce multimea credinciosilor este stropita cu apa sfintita, are rol purificator, de indepartare a energiilor negative si a pagubei.

Ce nu ai voie sa faci in aceasta zi

In ziua de vineri nu se face nici o treaba casnica. Nu se spala si nici nu se calca rufe. Se spune ca cine respecta acest obicei, va avea un loc asigurat in Rai, scrie libertatea.ro. Gospodinele respecta ziua de praznuire si nu spala, nu calca rufe si nu croiesc un lucru de imbracamite, pentru ca acesta nu va fi de folos si nu va fi terminat niciodata.

Superstitiie populare spun ca vineri, de Izvorul Tamaduirii, nu se lucreaza. Conform traditiei, pe vremuri, cine lucra era lovit de o boala din care nu isi mai revenea pana la moarte. In plus, in trecut nu se tesea nimic deoarece cu panza tesuta in aceasta zi nu se imbracau nici macar cei morti deoarece nu puteau fi primiti pe cealalta lume.

Sursa: realitatea.net