Sanctiunile Occidentului aplicate Rusiei intra in al doilea an, rubla inca se scalda in ape tulburi, iar gigantul energetic Gazprom inregistreaza o scadere a profitului. Cu toate ca relatiile politice intre cele doua parti trebuie redefinite, codependenta in domeniul energetic ramane aproape neschimbata.

Totusi, statele de pe Batranul Continent incearca sa isi diversifice sursele de alimentare, insa noile proiecte vor fi gata abia in cativa ani.

Oil Price aminteste ca Gazprom, cel mai mare producator de gaze din Rusia, a inregistrat o scadere a profitului de 70%, anul trecut, pana la 3,3 miliarde de dolari.

In primele trei trimestre din 2014, cantitatea de gaze livrata de gigantul rus a fost mai mica cu 3% fata de aceeasi perioada din 2013, insa lucrurile s-au inrautatit brusc in ultimele trei luni. Atunci, volumele au scazut cu 3% pentru Europa, cu 13% pentru fostele state sovietice si cu 8% pentru piata interna.

Mai mult, Gazprom nu sta prea bine nici in ceea ce priveste datoriile, care cresc pe zi ce trece, iar posibilitatea contractarii unui imprumut pe termen lung e improbabila, din cauza sanctiunilor, care i-au taiat accesul la finantarea internationala.

Nici problemele legale nu pot fi trecute cu vederea. Polonia si Ucraina au facut plangeri antitrust, iar Comisia Europeana face o ancheta pentru abuz de pozitie dominanta.

Europa are inca probleme legate de termeni

Uniunea Europeana (UE) inca se chinuie sa isi dea seama care sunt cele mai bune solutii pentru a-si asigura securitatea energetica, scrie Oil Price.

Planul ca cele 28 de state membre sa formeze o uniune energetica inca nu s-a concretizat, dar s-au facut cativa pasi inainte.

Interconectorii incep sa "rasara" pe tot continentul, inclusiv Romania are cateva proiecte in desfasurare (Romania-Azerbaidjan-Georgia, Romania-Bulgaria-Grecia), iar Banca Europeana de Investitii a lansat doua instrumente financiare pentru stimularea investitiilor in eficienta energetica si in alte proiecte conexe.

Nu exista front comun

UE mai are o problema. Nu toate statele membre sunt de acord cu sanctiunile, iar printre ele se numara Ungaria si Grecia. Liderii din aceste tari si-au sustinut parerea sus si tare si chiar au avut discutii tete-a-tete cu omologii lor rusi.

Asigurarea alimentarii cu energie este o durere si mai mare de cap. Asa-zisa revolutie a gazelor de sist nu s-a mai intamplat in Europa, avand in vedere ca marile companii s-au retras din Polonia, Ucraina si Romania, ultimele redute fiind Marea Britanie si Danemarca.

Pe de alta parte, gazul natural lichefiat (LNG) american este la ani-lumina departare. Corpus Christi LNG al Cheniere Energy este singurul terminal care a semnat un contract in acest sens, iar pana in 2018 Europa ar putea primi prin acest canal o cantitate de 7,3 miliarde de metri cubi anual, adica doar 1,7% din necesarul tarilor UE.

Alte proiecte de amploare mai au mult pana sa devina realitste. Coridorul Sudic nu va fi finalizat decat in 2019, iar gazoductul ce va lega Rusia si Turcia ar putea fi gata la sfarsitul anului urmator.

"Gazul rusesc nu pleaca din Europa. Si nu pentru ca uniunea energetica nu a gasit inca solidaritatea de care are nevoie, ci pentru ca alternativele inca nu sunt viabile", conchide publicatia citata.

Situatia din Romania

In 2013, Gazprom a vandut 161,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale catre statele europene, potrivit celor mai recente date publicate de gigantul rus.

In cazul regiunii ce cuprinde statele din centrul si estul continentului (unde intra si Romania), resursele din Rusia asigura cam 3/5 din consum.

Dar Romania a reusit sa isi reduca dependenta de gazele rusesti. In 2005, tara noastra a primit un volum de 5 miliarde de metri cubi de la Gazprom, iar anul urmator cantitatea importata a crescut la 5,5 miliarde de metri cubi.

Insa din 2007 incoace, aceste cifre s-au micsorat semnificativ, astfel ca in 2013 s-a ajuns la 1,4 miliarde de metri cubi, conform datelor Gazprom.

Situatia noastra nu este in concordanta cu cea a tarilor din regiune. De exemplu, importurile de gaze din Rusia in cazul Bulgariei au ramas aproximativ constante in perioada 2007-2013, la polonezi aproape ca s-au dublat, in timp ce la unguri au inregistrat fluctuatii.

O explicatie pentru reusita Romaniei este productia proprie. "In Europa de Est, doar Romania are productie proprie suficienta pentru a face fata unei crize energetice", a apreciat economistul ceh Tomas Holinka, anul trecut.

Iar datele confirma acest lucru. Tara noastra se afla, in 2012, pe locul al cincilea in topul tarilor de pe batranul continent in functie de cantitatea de gaze naturala extrasa.

Cu o productie de 10,9 miliarde de metri cubi anual, ne-am clasat in spatele Ucrainei, Marii Britanii, Olandei si Norvegiei si am depasit Germania si Italia, dupa cum arata o analiza a companiei britanice BP.

Consum mai mic

Mai exista, insa, un element-cheie in aceasta ecuatie. In perioada 2009-2013, consumul anual de gaze naturale in Romania s-a redus cu 5,4%, consumul mediu anual in aceasta perioada fiind de 142,96 TWh.

Ponderea cea mai mare este detinuta de producatorii de energie electrica si termica, urmati de consumatorii casnici si sectorul industrial.

Doar la nivelul anului 2013, consumul de gaze naturale a fost mai mic cu 8,3% comparativ cu 2012, de 132,5 TWh, in principal ca urmare a evolutiilor economice, respectiv contractarii consumului sectorului industrial, potrivit Strategiei Energetice a Romaniei 2015-2035.

Sursa: ziare.com