„Uneori ma intreb daca barbatii si femeile sunt cu adevarat facuti unii pentru ceilalti”, a spus candva Katharine Hepburn, adaugand ca „poate ca ar trebui sa traiasca aproape unul de celalalt si sa se viziteze doar din cand in cand”. In ciuda declaratiei faimoasei actrite, barbatii si femeile prezinta o tendinta puternica de a trai impreuna in perechi monogame, desi perioada de timp si gradul de fidelitate variaza.

Cum a aparut acest comportament este un subiect foarte controversat in randul oamenilor de stiinta. Acum, un nou studiu a ajuns la o concluzie tulburatoare: in randul primatelor, si poate chiar in cazul oamenilor, monogamia a evoluat deoarece proteja bebelusii de uciderea de catre masculii rivali.

Traitul in perechi, ceea ce cercetatorii numesc „monogamie sociala”, a evoluat in mod repetat la animale, desi in proportii diferite. Astfel, aproximativ 90% din speciile de pasari sunt monogame social, probabil deoarece incubarea oualor si hranirea puilor sunt slujbe full-time ce necesita ambii parinti. La mamifere, insa, femelele poarta bebelusii in interiorul trupurilor lor si sunt singurele responsabile pentru oferirea laptelui necesar bebelusilor – astfel ca doar 5% dintre specii sunt monogame social. Acest lucru permite masculilor de mamifere sa exploreze si sa impregneze alte femele. Primatele, insa, par sa fie un caz special: aproximativ 27% din speciile de primate sunt monogame social; cateva studii recente efectuate de Christopher Opie, un antropolog de la University College London, alaturi de colegii sai au ajuns la concluzia ca monogamia sociala a aparut relativ tarziu in evolutia primate, acum aproximativ 16 milioane de ani (spre comparatie, cele mai timpurii primate au evoluat acum aproximativ 55 de milioane de ani).

Totusi, de ce a aparut monogamia sociala in randul mamiferelor, inclusiv la primate, date fiind numeroasele avantaje reproductive pe care masculii le au atunci cand au acces la cat mai multe femele cu putinta? Oamenii de stiinta au propus trei mari ipoteze:

-monogamia ofera o ingrijire parentala mai buna pentru bebelusi, la fel ca la pasari

-monogamia previne imperecherea femelelor cu masculi rivali, mai ales in speciile in care femelele sunt la distante mari una de cealalta si nu pot fi monopolizate usor de catre un mascul

-monogamia protejeaza impotriva riscului de infanticid, fenomen foarte raspandit in randul unor specii de primate, printre care cimpanzeii si gorilele, si care este explicat de cercetatori prin dorinta un mascul rival de a aduce mama din nou in starea fertila pentru a putea produce propriul sau urmas

Unii cercetatori cred ca o combinatie dintre cele trei ipoteze, si poate chiar si alti factori, reprezinta cea mai buna explicatie pentru monogamie.

Rezolvarea acestei dezbateri este un lucru important, spun cercetatorii, mai ales pentru intelegerea evolutiei comportamentului de inmultire al oamenilor. Desi oamenilor nu sunt pe deplin monogami, „aparitia cuplarii in perechi la oameni a reprezentat o tranzitie evolutionara majora, ce a modificat in mod dramatic traiectoria evolutionara a speciei noastre”, explica Sergey Gavrilets, un biolog evolutionar de la Universitatea Tennessee. Multi cercetatori cred ca oamenii nu ar fi putut evolua creierul mare ce ne caracterizeaza fara ingrijirea oferita de ambii parinti in timpul perioadei prelungite de neajutorare de care bebelusii au nevoie pentru dezvoltarea completa a creierului. „Intelegerea fortelor care au condus aceasta tranzitie ne poate ajuta sa intelegem mai bine cauzele unicitatii oamenilor”, spune Gavrilets.

Opie si colegii sai au testat cele trei ipoteze majore la primate folosind o metoda puternica cunoscuta sub numele de „statistici Bayesiene”. Cercetatorii au folosit date genetice si comportamentale obtinute de la 230 de specii de primate, reprezentand aproape toate speciile cunoscute. Oamenii de stiinta au folosit criterii stricte pentru a se asigura ca datele sunt valide; spre exemplu, cercetatorii concluzionau ca o specie recurge la infanticid daca cel putin 20 de publicatii relatau observarea directa a uciderii. Metoda Bayesiana permitea cercetatorilor sa cartografieze informatiile despre comportamentul primatelor pe un arbore evolutionar al intregului grup animal, ceea ce facilita analizarea ordinii in care trasaturi precum monogamia sociala, infanticidul si alte comportamente au aparut de-a lungul timpului.

Raportul publicat in jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences arata ca exista o corelare puternica in timp intre toate cele trei ipoteze si aparitia monogamiei sociale in cele 60 de specii de primate ce traiesc in perechi. Totusi, dintre cele trei explicatii, doar infanticidul preceda in timp monogamia sociala si astfel ar fi putut fi forta evolutionara care a stimulat aparitia acesteia, concluzioneaza cercetatorii. Celelalte doua comportamente au aparut ulterior, fiind consecintele, nu cauzele monogamiei. „Analizele noastre arata clar ca infanticidul este elementul care stimuleaza aparitia monogamiei la primate”, jucand, cel mai probabil, acelasi rol si randul oamenilor, spune Opie.

De ce este incidenta monogamiei sociale la primate, 27%, mult mai mare decat in randul mamiferelor in general (5%)? Opie si colegii sai – printre care se numara si psihologul Robin Dunbar de la Universitatea Oxford, celebru pentru ideea ca grupurile sociale complexe tipice primatelor au dus la creieri mai mari – au un raspuns. Deoarece puii primatelor cu creieri mari, mai ales maimutele antropoide si oamenii, sunt neajutorati pentru o perioada mai indelungata decat puii altor mamifere, astfel ca sunt mai vulnerabili la infanticid si au nevoie de mai multa protectie.

Cu toate acestea, reactiile la acest studiu sunt impartite. „Consider ca aceasta cercetare este foarte convingatoare”, spune Carel van Schaik, un primatolog de la Universitatea Zurich din Elvetia care sustinea ipoteza infanticidului. „Rezultatele sunt foarte solide pentru toate primatele”, subliniaza specialistul. Insa van Schaik subliniaza ca „as fi foarte precaut in a concluziona din acest studiu ca riscul de infanticid a fost totodata si motivul pentru care monogamia a aparut la oameni”, deoarece oamenii nu sunt pe deplin monogami, asa cum arata studiile din intreaga lume. „Monogamia actuala este impusa social”, spune cercetatorul.

Phyllis Lee, un psiholog de la Universitatea Stirling din Marea Britanie, este de acord. „In cel mai bun caz oamenii au o forma de monogamie seriala”, spune ea, aratand ca peste 60% dintre „societatile traditionale” permit barbatilor sa au mai mult de o sotie. Lee adauga ca infanticidul este o caracteristica a multor specii de primate care nu sunt monogame, „astfel ca monogamia nu este singura solutie evolutionara pentru aceasta problema”.

O alta cercetare ce urmeaza sa fie publicata in cursul acestei saptamani in Science analizeaza monogamia la nivelul tuturor mamiferelor si ajunge la o concluzie total diferita. Zoologii Tim Clutton-Brock si Dieter Lukas de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie au analizat monogamia in randul a 2.545 de specii de mamifere non-umane. In contrast cu concluzia trasa de Opie, cercetatorii au descoperit in urma analizei ca monogamia sociala a aparut acolo unde femelele se gaseau la distante mari una de cealalta, astfel ca masculii nu puteau monopoliza mai multe deodata; infanticidul nu parea sa fie un stimul pentru monogamie in randul tuturor mamiferelor. Opie sustine ca aceasta distanta mare intre femele nu se aplica in randul primatelor foarte sociale, care traiesc in grupuri, astfel ca oamenii si poate toate primatele ar putea fi cazuri neobisnuite intre mamifere. De aceea, spune Opie, o analiza ce se concentreaza asupra tuturor mamiferelor ar putea ascunde trasaturile speciale ale evolutiei primatelor.

In acelasi timp, Petr Komers, un ecolog de la Universitatea Calgary din Canada si totodata principalul sustinator al ipotezei „distantei dintre femele” pentru monogamia sociala, afirma ca este surprinzatoare concluzia autorilor conform careia „infanticidul este singurul stimul posibil pentru monogamie”. Studiile efectuate de Komers, la fel ca cel al lui Clutton-Brock, arata ca cea mai mare corelare se gasea intre monogamia sociala si speciile in care femelele se gaseau la distante mari. „Monogamia apare si la specii in care infanticidul este improbabil”, spune Komers, cum ar fi mamiferele copitate. Astfel, concluzioneaza Komers, nu exista un singur factor care sa explice monogamia, ci este nevoie ca cercetatorii sa inteleaga mai multe explicatii simultan.

Sursa: descopera.ro

Foto: newswhip.com