A trecut  perioada de “ciclu electoral de 4 ani” in procesele colective impotriva bancilor. Scandalul incepea in 2010 dupa ”luminarea consumatorului” prin OG 50/2010. Oamenii atunci, in 2010, au inceput sa se uite in dosare si sa “constate”clauzele abuzive.

Suntem la o distanta de aproape 4 ani de la declansarea proceselor colective contra bancilor care aveau clauze abuzive in contractele cu consumatorii. Marea majoritate a acestor procese sunt deja finalizate cu decizii irevocabile ale instantelor, favorabile consumatorilor. Acele clauze pe care le-am atacat ca fiind abuzive sunt evacuate din contracte in acest moment, iar bancile pirite au devenit debitoare ale consumatorilor, fiind obligate sa restituie, cu titlu de plata nedatorata, toate sumele incasate in baza clauzelor declarate abuzive.

In fapt, procesele colective de care vorbim au implicat cam 3000 de persoane (la care se adauga un numar de 10-12 mii de alte procese, colective sau individuale, care s-au organizat pe baza modelului setat de noi in anul 2010). O picatura intr-un ocean, caci in anul 2010 erau peste 5,4 milioane de persoane in contracte de retail cu bancile, in timp ce in 2013 mai ramasera inca 3 milioane de persoane.

Restul acesta imens de consumatori sunt obligati, in continuare, sa suporte efectele clauzelor abuzive, desi art. 6 din Legea nr. 193/2000 dispune ca, odata constatat caracterul abuziv al unor clauze in contracte, aceste clauze nu mai au efect fata de consumator. Din perspectiva Directivei UE 93/13 (mai ales art. 7 din Directiva) si a jurisprudentei CJUE data in aplicarea si interpretarea Directivei, aceasta situatie este de-a dreptul bizara (desi noi suntem, totusi, obisnuiti cu conceptul de relativitate a efectelor hotaririi judecatoresti). Multe cauze solutionate la CJUE, dintre care cele mai recente sunt cauza J. C. Camino si cauza M. Aziz, statueaza ca dreptul procedural intern nu poate conduce la o situatie in care drepturile conferite de directiva consumatorilor sa fie direct sau indirect invalidate. Daca acesta ar fi efectul, atunci o astfel de norma procedurala interna trebuie inlaturata de la aplicare (art. 148 alin. 2 Constitutie). Or, ceea ce principiul relativitatii efectelor hotaririi judecatoresti impune si predicatorii acestuia propavaduiesc este, in acest domeniu, tocmai invalidarea drepturilor consumatorilor de a nu fi afectati de clauze abuzive. A se observa ca eu nu contest principiul relativitatii efectelor hotaririi judecatoresti. Exista insa situatii, cistigate deja dreptului romanesc, cind o hotarire judecatoreasca are efecte fie fata de o colectivitate, fie fata de toata lumea. Exemplele cele mai la indemana sunt din contenciosul administrativ. Nu inteleg de ce se refuza acest efect in domeniul clauzelor abuzive, unde exista si texte exprese, si jurisprundenta a CJUE care obliga la extinderea erga omnes a efectului constatarii caracterului abuziv al unor clauze din contractele tip.

Singurele „explicatii„ sunt conjuncturale: daca s-ar accepta acest efect, bancile vizate ar pierde. Trist. Autoritatile si ONG-urile bancare prefer perpetuarea unui abuz, pentru ca a face dreptate in acest domeniu ar insemna falimente de banci. Si, nu-i asa, aceste corporatii sunt prea mari pentru a fi lasate sa falimenteze.

Realitatea 2014 - luna noiembrie

Judecatorii nu vor sa judece procesele pe clauze abuzive dintre ANPC si banci

Magistratii de la sectia civila a Tribunalului Bucuresti si-au declinat compententa in favoarea sectiei de contencios intr-unul dintre dosarele pe clauze abuzive dintre ANPC si banci. Anterior, cei de la sectia de contenios isi declinasera competenta in favoarea sectiei civile, astfel ca s-a ajuns in situatia absurda in care magistratii Tribunalului nu se considera competenti sa judece litigii a caror finalitate va afecta mare parte din clientii bancilor care au semnat contracte de creditare inainte de 2010.

De 13 luni, in Romania exista prevederi legale prin care Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sau asociatiile de consumatori de profil semnificative pot cere instantelor sa elimine clauzele abuzive din toate contractele preformulate in care acestea se gasesc, si nu doar din cele ale reclamantilor.

La scurt timp dupa modificarea legii, ANPC a chemat in instanta opt banci locale (in zece procese), dupa reclamatii anterioare de la clienti. Dupa mai bine de patru ani in care a primit petitii pe banda rulanta de la consumatori, Protectia Consumatorului stia foarte bine ce e in contractile bancare, mai ales ca a si castigat procese in urma unor reclamatii, fara ca acestea sa aiba efecte erga omnes. Pentru ca au avut in spate un proces verbal de constatare, litigiile au fost repartizate sectiei de contencios-administrativ a Tribunalului Bucuresti, desi spete identice au ajuns anterior la sectiile civile ale instantelor din tara.

Adica trebuie alti judecatori care sa zica care judecatori ar trebui sa judece, timp in care nu se judeca, si astfel se mai pierde si mai mult timp. Timp in care debitorul roman e posibil sa plateasca rate umflate la credit, pentru niste clauze care ar putea fi declarate abuzive, cu riscul executarii silite, daca nu isi mai pot plati ratele.

Situatia prezentata in acest dosar se va repeta probabil si in celelalte dosare, asa cum am vazut in cazul primelor declinari de competenta, daca nu se va lua o decizie pe cale administrativa. Amanarea repetata a acestor dosare foarte impotante pentru sute de mii de debitori romani are o explicatie in incalceala de la Ministerul Justitiei, care a promis bancilor si si-a asumat in fata Fondului Monetar International un Tribunal Specializat in Bucuresti care sa judece si litigiile pe clauze abuzive, pentru a se obtine rezultate uniforme, chit ca procesele pe noul Cod de procedura civila produc efecte erga omnes.

Doar ca Tribunalul Special exista doar in scripte pana in acest moment. Potrivit unor surse apropiate situatiei. acesta nu are inca un spatiu in care sa functioneze, desi au existat discutii pentru inchirierea cladirii in care a functionat ambasada SUA din Batistei.

Asteptam si alegerile, poate se mai schimba ceva.

coltuc.ro

Foto: