Romania se mentine vulnerabila la socuri externe, iar remedierea bilanturilor nu este inca finalizata, potrivit FMI.

"In urma crizei mondiale, economia romaneasca a corectat in mare parte dezechilibrele interne si externe prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide. Cu toate acestea, convergenta a stagnat si infrastructura publica precara s-a dovedit a fi o piedica principala pentru o traiectorie de crestere mai puternica. In acelasi timp, Romania se mentine vulnerabila la socuri externe, iar remedierea bilanturilor nu este inca finalizata.

Pe mai departe, politicile macroeconomice sustenabile trebuie combinate cu masuri de eficientizare a cheltuielilor publice - in mod special accelerarea absorbtiei de fonduri UE pentru modernizarea infrastructurii publice - de revigorare a reformelor ce treneaza in sectorul intreprinderilor ce stat si rezolvarea mostenirilor lasate de criza in sectorul financiar", se arata intr-o declaratie a misiunii FMI privind consultarile periodice potrivit articolulului IV din statutul institutiei.

Potrivit articolului IV, misiunile sunt efectuate ca parte a consultarilor periodice, de regula anuale, in contextual unei solicitari de utilizare a resurselor FMI, ca parte a discutiilor programelor aflate sub monitorizarea expertilor sau ca parte a altor forme de monitorizare de catre experti a evolutiilor economice.

Intr-o declaratie separata transmisa de FMI dupa misiunea de evaluare a acordului stand-by se spune ca, in pofida progreselor importante inregistrate, unele subiecte raman deschise si discutiile vor continua de la sediile FMI si Comisiei Europene in saptamanile urmatoare.

Premierul Victor Ponta a anuntat luni ca Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI si CE in actuala misiune de evaluare, cele doua institutii cerand cresterea abrupta a pretului la gaze pentru populatie si CET-uri din aprilie si restructurarea masiva a companiilor energetice Hunedoara si Oltenia.

Ponta a precizat ca, in aceste conditii, nu va fi semnata o scrisoare de intentie si ca discutiile pe aceste doua puncte de divergenta vor continua in aprilie, acordul ramanand insa in vigoare.

Expertii FMI noteaza, in declaratia privind consultarile pe baza articolului IV, ca PIB-ul a revenit anul trecut la nivelul anterior crizei, iar momentumul de crestere se consolideaza.

Consumul privat si exporturile puternice au sustinut relansarea economica anul trecut, investitiile ramanand in acest timp modeste.

Ce crestere economica ne prognozeaza FMI

Expertii anticipeaza o crestere reala a PIB de 2,7% in anul 2015 si de 2,9% in 2016.

Principala forta motrice a acestei cresteri se preconizeaza a fi consolidarea consumului privat - pe fondul unei cresteri puternice a salariului real, al preturilor scazute la petrol si al unor rate ale dobanzii ce au atins niveluri minime record.

Pe masura ce cresterea interna se intareste, deficitul de cont curent este prognozat a se mari putin in acest an.

Este probabil ca inflatia scazuta importata si un output gap ce se mentine in domeniul negativ sa pastreze inflatia considerabil sub tinta vizata in cea mai mare parte a anului 2015.

Riscurile interne si externe pentru Romania

Riscurile aferente prognozei sunt mai degraba ca aceasta sa fie prea buna. O volatilitate reinnoita pe piata financiara mondiala sau in zona euro, precum si o perioada prelungita de crestere lenta si inflatie scazuta in zona euro, ar putea exercita presiuni asupra economiei romanesti.

Datorita comertului si legaturilor financiare relativ limitate cu Rusia si Ucraina, efectele directe generate de evolutiile geopolitice ar trebui sa fie insa gestionabile.

Pe plan intern, in absenta reformelor atat de necesare, continuarea unei absorbtii slabe de fonduri UE ar intarzia modernizarea atat de necesara a infrastructurii, noteaza expertii FMI.

Cresterea economica potentiala este proiectata in prezent la aproximativ 3% pe termen mediu.

Misiunea estimeaza ca impulsionarea substantiala a absorbtiei de fonduri UE, conducand la o infrastructura de densitate mai mare si de calitate mai buna ar putea majora aceasta crestere cu aproximativ 0,5 puncte procentuale pe an, pe termen mediu.

Romania a continuat sa isi reduca vulnerabilitatile fiscale. Ȋn ultimii sase ani, Romania s-a bazat in principal pe reducerea de cheltuieli pentru a aduce deficitul fiscal la 1,9% din PIB in anul 2014, o reducere cu 7 puncte procentuale in termeni structurali.

Tinta de deficit pe anul 2015, de 1,8% din PIB, va contribui la asezarea datoriei publice pe o traiectorie descendenta si la intarirea rezistentei finantelor publice.

Avem cea mai proasta infrastructura din UE

Pe mai departe, politica fiscala va fi ancorata de obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).

FMI arata ca se acumuleaza insa presiuni pe partea de cheltuieli. Pentru solutionarea deficitului tot mai mare de infrastructura se impun investitii publice mai eficiente, determinate de o absorbtie mai mare de fonduri UE. Ȋn pofida unui trecut marcat de cheltuieli de capital peste media celorlalte tari similare ei, densitatea infrastructurii din Romania este relativ scazuta, in timp ce calitatea acesteia este perceputa ca fiind cea mai slaba din UE, reflectand o irosire a resurselor cheltuite si o planificare precara pe termen mediu, in pofida unor eforturi ce au fost realizate in scopul mai bune prioritizari a proiectelor.

Totodata, autoritatile isi propun ca in anii ce urmeaza sa majoreze in mod permanent cheltuielile dedicate Armatei si se vor confrunta cu presiuni de cheltuieli sociale determinate de imbatranirea populatiei precum si cu obligatiile contingente generate de hotararile judecatoresti referitoare la despagubiri aferente restituirii proprietatilor si la alte plati.

Deci reformele structurale fiscale vor fi esentiale pentru consolidarea ajustarii fiscale.

Ȋn mod special, mobilizarea de venituri este mult sub potential in ciuda unor eforturi de imbunatatire a administrarii fiscale.

FMI: Nu putem reduce impozitarea

Pe parte de cheltuieli, sunt necesare o mai buna gestionare si planificare a cheltuielilor publice si o mai buna administrare a proiectelor, in vederea eficientizarii si sustinerii unei deplasari in cadrul resurselor bugetare catre proiectele finantate din fonduri UE.

In acelasi timp, continuarea reformelor in domeniul sanitar ar putea rezolva problema cheltuielilor proiectate la niveluri mai mari din domeniul sanatatii. Pana cand aceste reforme vor produce rezultate, nu exista spatiu pentru reducerea cotelor de impozitare decat daca astfel de masuri sunt integral compensate prin alte masuri fiscale.

Misiunea sustine adoptarea in continuare de pasi de relaxare in contextul unor anticipatii inflationiste din ce in ce mai scazute, al unor preturi la petrol puternic scazute, al unui output gap persistent negativ si al relaxarii monetare a BCE.

Misiunea mai recomanda de asemenea o tranzitie a conduitei de politica monetara catre un regim mai integral de tintire a inflatiei prin reducerea rolului cursului de schimb in cadrul de politici si continuarea procesului de reducere a coridorului ratei dobanzii.

Integral pe ziare.com