Doar pentru ca cineva a inventat ceva, nu inseamna ca a fost multumit de rezultat sau de modul in care a fost folosita inventia sa. Mai jos aveti cinci inventatori care au ajuns sa-si regrete creatiile

J. Robert Oppenheimer/ Albert Einstein - bomba atomica

J. Robert Oppenheimer, directorul laboratorului Los Alamos in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, este creditat cu inventia bombei atomice, insa aceasta n-ar fi fost posibila fara munca lui Albert Einstein.

In ciuda asocierii sale cu formatiuni de stanga, Oppenheimer a salutat oprtunitatea de a juca un rol in efoturile de razboi. Ulterior, insa, a ajuns sa fie aiba sentimente incercte in legatura cu bomba atomica. ”Nu am niciun fel de remuscare in legatura cu fabricarea bombei... in legatura cu felul in care am folosit-o, inteleg de ce s-a intamplat asa si apreciez nobletea cu care oamenii cu care am lucrat au luat decizia. Dar nu am sentimentul ca nu s-a procedat corect. Ultimatumul dat Japoniei a fost plin de platitudini pioase... guvernul nostru ar fi trebui sa fi spus lumii si Japoniei cu mai multe claritate ce inseamna bomba”, a spus el.

Einstein s-a exprimat mai putin echivoc. Ani mai tarziu el a spus ca regreata semnarea scrisorii pentru presedintele Roosevelt, in care ii cerea sa sprijine cercetarea privind reactiile nucleare in lant si folosirea acestora ca o arma. La acea vreme, el credea ca germanii fac deja acest lucru. ”Daca as fi stiu ca nemtii nu vor reusi sa produca o bomba atomica, nu as fi ridicat un deget”, a recunoscut fizicianul.

Mikhail Kalashnikov - AK47

Kalashnikov a dezvoltat pusca semi-automata care ii poarta numele pentru arma rusa la finele celui de-Al Doilea Razboi Mondial, dupa ce a fost martor la moartea a numerosi soldati, fiind la randul sau ranit in batalie. Destinata a fi o arma simpla ce poate fi facuta ieftin cu ajutorul mijloacelor de productie in masa disponibile la acea data, Kalashnikov, care a murit in 2014, a trait sa vada cum arma sa este, in randul pistoalelor-mitraliera, responsabila de cele mai multe morti din istorie.

”Ma tot intorc la o intrebare. Daca arma mea a luat atatea vieti se poate ca eu... un credincios ortodox, sa fiu de vina pentru aceste morti, chiar daca sunt inamicii mei?”, a scris el intr-o scrisoare pentru un cleric rus.

Bob Propst - spatiile cubice de birou

In timp ce lucra pe postul de consultant pentru Herman Miller, in anii 1960, Bob Propst i-a facut cunostinta Americii cu birourile deschise, dar si cu spatiile cubice destinate unui singur angajat. Scopul acestora a fost sa le ofere angajatilor cu experienta un spatiu mai ”flexibil si fluid”, dupa cum a explicat el pentru New York Times in 1997.

Companiile au privit inventia sa drept o metoda de a economisi bani. Propst a ajuns sa-si urasca inventia, catalogand-o drept o ”nebunie monolitica”.

Kamran Loghman - sprayul cu piper

Kamran Loghman a lucrat pentru FBI in anii 1980 si a ajutat la transformarea sprayului cu piper intr-o arma. El a fost, de altfel, cel care a scris manualul de folosire a acestuia pentru ofiterii departamentului de politie.

In urma incidentului de la Universitatea din California, din 2011, cand politistii au folosit sprayului colorat intr-un portocaliu deschis impotriva a ceea ce New York Times a descris a fi ”protestatari docili”, Loghman a rupt tacerea. ”Nu am vazut pana acum o utilizare atat de inadecvata a unor agenti chimici”, a spus el.

John Sylvan - capsulele de cafea

Inventia lui Sylvan a facut posibila aparitia unor branduri precum Nespresso sau Tassimo. Capsulele de cafea le-au permis la milioane de oameni sa-si ia ”doza” de nicotina cu usurinta. ”Uneori ma simt prost ca am facut asta. Este ca o tigara pentru cafea, un mecanism de livrare a unei substante ce provoaca dependenta”, a spus el in urma cu cativa ani.

Sursa: descopera.ro