Aproximativ 14% dintre romani merg lunar la cumparaturi in mall, potrivit "Barometrului de Consum Cultural" publicat, luni, de Institutul National pentru Cercetare si Formare Culturala (INCFC), in timp ce doar 1,7% din populatie merge la biblioteca pentru a citi.

Institutul National pentru Cercetare si Formare Culturala (INCFC) a lansat, luni, "Barometrul de Consum Cultural 2014", cea mai importanta analiza statistica a sectorului cultural din Romania.

"Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura, intre global si local" ofera informatii despre dinamica valorilor si practicilor din societatea romaneasca din prezent, despre modul in care populatia se raporteaza la sectorul cultural, devenind un instrument esential in dezvoltarea strategiilor locale si regionale. Rezultatele reflecta vitalitatea culturala la nivel national, precum si tendintele de consum ale populatiei. Volumul se adreseaza atat publicului larg, cat si specialistilor si reprezentantilor autoritatilor publice centrale si locale.

Expresie a culturii inalte, consumul de muzica specifica activitatii filarmonicilor cunoaste valori foarte mici pentru populatia generala a Romaniei, 80,6% dintre respondenti declarand ca nu merg la astfel de evenimente, iar 15,2% afirmand ca "merg mai rar". Procentul non-consumatorilor este mai mare in randul femeilor, 0,5%, fata de 0,9% barbati care merg saptamanal la filarmonica.

Nivelul de educatie joaca un rol mai important decat varsta in separarea dintre consumatori si non-consumatori.

In cazul operei si operetei, situatia consumului este similara cu cea a filarmonicii. Asemenea evolutiei inregistrate in cinematografe, segmentul "non-consumatorilor" de opera si opereta a scazut in ultimii 10 ani cu aproximativ 10 procente.

In cazul operei si operetei, barbatii sunt cei care se arata mai interesati sa mearga o data la 2-3 luni (0,8%) in raport cu femeile care aleg opera lunar (0,5%).

In ceea ce priveste teatrul, numarul "non-consumatorilor" a scazut in ultimii 10 ani cu aproximativ 14%, fiind vorba de cea mai mare scadere inregistrata in randul unei forme de consum cultural public pentru care s-au cules date.

Merg intr-o mai mare masura la teatru femeile, persoanele tinere cu varsta de pana la 34 de ani si cele cu un nivel mai ridicat de educatie. La fel ca in cazul majoritatii tipurilor de consum cultural public, persoanele din mediul rural sunt dezavantajate in ceea ce priveste participarea la viata culturala. Indiferent de mediul de rezidenta, barbatii aleg sa mearga la teatru o data la 4-6 luni (8,8%), in timp ce 5,8% dintre femei merg lunar, 5,2% - o data la 2-3 luni, iar 5,3% - o data la 4-6 luni.

Pe de alta parte, consumul cultural public practicat cu ocazia evenimentelor de tip festival cunoaste valori bune pe segmentele "o data la 2-3 luni" si "o data la 4-6 luni".

Astfel, 8,1% dintre respondenti merg de aproximativ patru ori pe an la acest tip de evenimente, iar 11,4%, de aproximativ doua ori pe an. Este important de mentionat ca variabila nu diferentiaza in ceea ce priveste tipul de festival (muzica, film, teatru) si nici modalitatea de acces (cu plata sau gratuit).

In cazul festivalurilor, si barbatii si femeile participa mai degraba o data la 4-6 luni, cifrele fiind de 12,4%, respectiv 10,5%.

In anul 2014, din populatia analizata la nivel national, 5,7% a mers cel putin o data pe luna la cinematograf. Prin comparatie cu anul 2005, segmentul de "non-consumatori" este mai mic in cazul barbatilor decat in cel al femeilor, 58% in comparatie 67,2%.

Situatie de asteptat, tinand cont de diferentele de acces la infrastructura de distributie si venituri, in mediul rural, fracventarea cinematografelor cunoaste valori mult mai mici, mai exact aproape 75% dintre respondenti nu merg deloc sa vizioneze filme in salile de proiectie.

Nici in cazul bibliotecilor situatia nu este imbucuratoare. Astfel, la nivelul populatiei generale, in 2014, 79,2% dintre respondenti nu au mers in salile de lectura pentru a citi. Din randul celor care acceseaza ofertele bibliotecilor se evidentiaza persoanele mai degraba tinere, pana in 34 de ani, si cu un nivel mai ridicat de educatie, cel putin liceu.

In cazul consumului de carti de la biblioteci, cei mai multi barbati prefera sa mearga saptamanal (0,7%) sau mai rar (13,5%), fata de cele mai multe femei care merg o data la 4-6 luni (5,6%) sau mai rar (10,6%).

Activitatea de vizitare a muzeelor si expozitiilor cunoaste o scadere a procentului celor care sunt total absenti, cu o valoare mai mica decat in cazul cinematografului, operei si teatrului, respectiv 6%.

Chiar daca a inregistrat o scadere mai mica a numarului de "non-consumatori", segmentul acestora este inferior celorlalte cazuri mentionate. Astfel, vizitarea spatiilor expozitionale este reprezentata mai bine in cazul categoriilor "o data la 2-3 luni" (5,2%) si "o data la 4-6 luni" (10,6%).

De asemenea, 8,4% dintre respondenti merg in excursii cel putin o data pe luna, plimbarile prin parcuri si zone verzi sunt preferate cu o frecventa saptamanala de 18,5% dintre cei chestionati si doar 5% dintre cei intervievati practica sport de intretinere o data pe saptamana.

Pe de alta parte, mersul la cumparaturi in centrele comerciale de tip "mall" se pastreaza printre preferintele populatiei generale in materie de petrecere a timpului liber, 13,7% facand lucrul acesta cel putin o data pe luna.

Pentru toate categoriile de varsta, frecventa participarii la spectacole de filarmonica si a lecturarii cartilor de la biblioteci inregistreaza cele mai scazute procente in raport cu alte activitati de consum cultural. Lunar, respondentii de toate varstele, din mediul rural si urban, indiferent de nivelul de studii, au declarat ca merg cel mai des in parcuri (16,4%), malluri (13,7%) si la spectacole de opera si opereta (9%).

Pentru editia din 2014 a "Barometrului de Consum Cultural", volumul esantionului a fost de 1.260 de persoane, cu o eroare maxima tolerata de +/- 2,8%, la un nivel de incredere de 95%. Esantionul a continut un boost de 840 de persoane din Bucuresti, care a produs un subesantion reprezentativ pentru Capitala, cu o eroare maxima tolerata de +/- 3,4%, la un nivel de incredere de 95%.

Sursa: mediafax.ro