Peste 200 de oameni mor in Romania, anual, din cauza incendiilor iar alti aproape 600 sunt raniti, interventiile pompierilor fiind destul de dificile in conditiile in care peste jumatate din tehnica de stingere a focului este mai veche de 20 de ani, arata datele din proiectul de consolidare a IGSU.

Pe 4 august, pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a fost pusa in dezbatere publica Strategia de consolidare si dezvoltare a IGSU pentru perioada 2016-2025, elaborata in "vederea cresterii capacitatii operationale si de raspuns, reducerii impactului efectelor situatiilor de urgenta asupra comunitatilor si imbunatatirii calitatii misiunilor executate". Mai exact, este planul de pregatire si investitii a celor de la Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU), pentru o mai buna interventie in caz de urgente precum incendiul din clubul Colectiv sau accidentele aviatice din ultimii ani.

In document se arata ca incendiile reprezinta, potrivit datelor strânse in ultimii sapte ani, cel mai frecvent risc in cazul situatiilor de urgenta din România, peste cele naturale, tehnologice ori biologice. Astfel, intre anii 2008-2015 numarul incendiilor a crescut de la 15.500 pe an la 26.247.

Datele sunt ingrijoratoare si in privinta victimelor. in analiza celor de la IGSU se noteaza ca, anual, in România 200 de persoane isi pierd viata din cauza incendiilor, iar numarul ranitilor este intre 400-600 de oameni.

Principalele cauze ale incendiilor sunt manevrarea "instalatiilor electrice cu improvizatii ori defectiuni (circa 26%), utilizarea focului deschis fara respectarea normelor(15%), neverificarea si neintretinerea cosurilor de fum (24% ) si actiunile intentionate (10%)".

"Abordarea riscului de incendiu este extinsa, in prezent, la situatii specifice cum ar fi: incendiile de padure, incendiile care se manifesta la cladiri inalte si foarte inalte, depozite si hale industriale, nave si platforme maritime aflate in apele teritoriale, tuneluri rutiere sau feroviale", se noteaza in documentul Strategiei.

Printre problemele pe care IGSU le are in prezent, cea mai grava se refera la tehnica de interventie, datele furnizate de inspectorat aratând ca 56% aparatura "are o vechime in serviciu mai mare de 20 de ani". in acest context, punctele slabe ale institutiei sunt "deficitul de mijloace de interventie, lipsa unei evaluarii a riscurilor la nivel national, incadrarea insuficienta cu personal specializat, proceduri insuficient aplicate".

Pentru dezvoltarea IGSU se vor folosi bani de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României ori donatii si sponsorizari. Potrivit documentului, impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.

Obiectivele strategiei s-au bazat si pe recomandarilor formulate de expertii Corpului de Control al Prim-ministrului dupa raportul privind interventia la incendiul din Colectiv.

"In contextul derularii evenimentelor cu impact major din ultimii ani, printre care se pot aminti prabusirea avionului in Muntii Apuseni, a elicopterelor SMURD, a planorului in judetul Brasov, explozia din judetul Constanta si prabutirea constructiei din judetul Ilfov care au facut victime in rândul personalului de interventie, incendiul din clubul Colectiv si accidentul cu victime multiple din municipiul Ploiesti, este nevoie de adoptarea de noi masuri in privinta imbunatatirii modului de prevenire si actiune in cazul situatiilor de urgenta", se arata in nota de fundamentare a Strategiei.

Proiectul Strategiei de consolidare si dezvoltare a IGSU 2016-2025 poate fi consultat pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, propunerile si sugestiile fiind primite pâna la data de 15 august.

Sursa: mediafax.ro