Desi stresul post-traumatic sau PTSD, pe scurt, este o tulburare care se manifesta nu doar la militari, ci la persoanele care trec prin experiente de viata dure - amenintarea cu moartea, vatamare severa, violenta sexuala etc - ea nu apare in statisticile oficiale din Romania. De multe ori, este incadrata in sfera de diagnostice de tulburare depresiva.

"Tulburarea de stres post-traumatic perturba functionarea celor afectati, influenteaza capacitatea lor de a-si satisface nevoile de zi cu zi si de a indeplini sarcinile de baza. Trauma continua sa intervina asupra vietii persoanelor, deoarece acestea retraiesc in minte si corp experientele pe care le-au suferit vizual, auditiv si somatic, ca si cum astfel de evenimente au inca loc", subliniaza medicul Alina Teodoru pentru Gandul.

''Tulburarea de stres post-traumatic, de sine statatoare, are o statistica direct dependenta de geo-politica zonei, tine de conditii sociale, economice si de epidemiologia violentei. in Romania nu exista o statistica oficiala, dar, estimativ, poti cifra numarul persoanelor cu PTSD cronic la cateva sute de mii, de cele mai multe ori ”pierdute” prin populatia de diagnostice de tulburare depresiva, si cateva zeci de mii cu PTSD acut. Rationamentul e ca, anual, in Romania, 10 mii de persoane mor prin accident de circulatie sau suicid. Daca admiti ca imprejurul lor exista un halou de 6 – 8 persoane direct afectate, din care cam 10% vor dezvolta PTSD, inseamna cam 6 – 8 mii de persoane cu PTSD acut anual, si asta fara sa iei in considerare a). victimele violentei domestice sau de alta natura, b). persoane din mediu carceral, cazurile sporadice generate de alti factori. Romania nu are un program centrat pe trauma. Prognosticul de recuperare respecta regula de ”trei”. Cam o treime se vindeca, o treime au imbunatatire semnificativa sub tratament/ terapie, o treime continua sa aiba, cronic, simptome", spune Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatru, coordonatorul Centrului de Psihiatrie si Psihoterapie MindCare.

Sursa: csid.ro