Ziua Nationala fara Tutun, marcata in fiecare an in a 3-a zi de joi a lunii noiembrie, ofera cadrul informarii si sensibilizarii populatiei cu privire la riscurile generate de consumul de tutun, precum si a populatiei nefumatoare cu privire la riscurile la care se supune prin inhalarea fumului de tigara – asa numitul “fumat pasiv” –, alaturi de incurajarea acesteia din urma de a-si solicita dreptul la un aer fara fum de tigara, prin respectarea prevederilor legale in vigoare.

In perioada 15 noiembrie - 30 noiembrie, se va desfasura Campania de celebrare a Zilei Nationale fara Tutun, cu sloganul „Eu am reusit. Alege sa nu fumezi!" avand ca obiective informarea si constientizarea populatiei asupra riscurilor asociate consumului de tutun; cresterea numarului de persoane care nu incep sa fumeze si a celor care renunta la fumat; protectia fata de expunerea la fumul de tutun.

Fumatul reprezinta un factor de risc major pentru sanatate, fiind responsabil pentru:

- 30% din decesele prin cancer

- 90% din decesele prin cancer pulmonary

- 25% din decesele prin boli coronariene

- 85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive

- 25% din decesele prin boli cerebrovasculare

Ca urmare , se impun o serie de strategii care sa duca la disparitia dependentei de tigara si astfel sa ajute fumatorul sa renunte la acest obicei nesanatos :

- Motivatia

- Eliminarea fumului din mediu

- Adoptarea unui stil de viata sanatos

- Gandire pozitiva

- Consiliere si tratament

Pentru persoanele ce vor reusi sa renunte la fumat avantajele acestui demers nu vor intirzia sa apara:

- cresterea sperantei de viata

- scaderea riscul producerii unui infarct miocardic

- scaderea riscul formarii unor tumori cancerigene

- un mod de viata mult mai sanatos

- mai multi bani in buzunar

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, fumatul produce in prezent circa 6 milioane de victime anual, dintre care peste 5 milioane sunt utilizatori si ex-utilizatori iar mai mult de 600 000 sunt nefumatori expusi fumatului pasiv . Se estimeaza ca pana in 2020 numarul deceselor ar putea creste la 7,5 milioane pe an, fumatul determinand 10% din totalul deceselor .

Efectele negative ale fumatului nu se limiteaza la fumator, ele rasfrangandu-se dramatic si asupra celor aflati in proximitatea sa. Fumatul pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de munca si ca o amenintare la adresa sanatatii publice. Numeroase studii arata ca fumatul pasiv este o cauza a bolilor cardiace si a cancerului pulmonar la adultii expusi. In Europa, bolile legate de fumat fac anual 650 000 victime; dintre acestea, 80 000 de decese sunt urmare a fumatului pasiv.

In Raportul National privind situatia drogurilor publicat in 2011 de catre Agentia Nationala Antidrog, se observa ca, in scadere fata de anul 2004 si in crestere fata de 2007, fumatul produselor din tutun inregistreaza cel de-al doilea nivel al prevalentei consumului de droguri in populatia Romaniei: mai mult de jumatate dintre cei intervievati (56,9%) au fumat cel putin o data de-a lungul vietii. In ultimele 30 de zile, au declarat ca fumeaza o treime dintre subiecti (30,3% - in scadere fata de studiile anterioare: 36,5%, respectiv 33,7%), iar unul din patru (24,7%) ca au fumat zilnic .

Pe grupe de varsta se observa:

- 55-64 de ani - cresteri ale celor trei indicatori de prevalenta: de la 44,2% la 49,6% pentru consumul de-a lungul vietii, de la 20,3% la 20,8% pentru consumul recent, si de la 19,7% la 20,8% pentru consumul actual;

- 35-54 de ani - cresteri ale prevalentei pentru consumul de-a lungul vietii fata de studiul anterior (de la 60,7% la 63,4%, respectiv de la 56,6% la 59,6%);

- 35-44 de ani - cea mai mare valoare pentru consumul de-a lungul vietii (63,4%);

- 15-24 de ani - ca si in studiul anterior, continua scaderea prevalentei proportiei celor care au fumat cel putin o data de-a lungul vietii;

- 25-34 de ani - cele mai mari valori pentru consumul recent (35,8%) si consumul actual (35,5%).

Ca si in studiile anterioare, raportul intre populatia fumatoare de sex masculin si cea de sex feminin este de aproximativ 2 la 1.

In ceea ce priveste prevalenta consumului de tutun in functie de mediul de rezidenta se observa mentinerea tendintei inregistrate in studiile anterioare: cele 3 prevalente au cea mai mare valoare in zonele urbane mari si cea mai mica in cele rurale.

In functie de regiune:

- in 2004 cele mai multe persoane care au fumat in ultimul an sunt din Bucuresti (44%), urmate de respondentii care locuiesc in zona Moldovei (38,7%) si de cei din Oltenia (38,4%), iar cele mai putine in Banat - Crisana - Maramures (25,1%);

- in 2007 cele mai multe persoane care au fumat in ultimul an sunt tot din Bucuresti (44,2%), urmate de subiectii care locuiesc in zona Banat - Crisana - Maramures (42,9%) si de cei din Transilvania (39,8%), iar cele mai putine in Oltenia (30,3%);

- in 2010 cele mai mari prevalente pentru ultimul an se inregistreaza in Bucuresti-Ilfov (33,6%), S-E (32,8%) si V (32,7%), iar cel mai mic in N-E (25,9%).

Din analiza mediei varstei de debut pentru consumul de tutun, pe intervalele de varsta (15-34 ani, respectiv 35-64 ani), se evidentiaza in ambele studii o scadere a pragului mediu de debut pentru generatia tanara, in raport cu generatia adulta (35-64 ani). Conform ultimului studiu, media varstei de debut pentru consumul de tutun este:

- pentru persoanele de sex masculin - 17,57 ani (minim 7 ani, maxim 52 ani);

- pentru persoanele de sex feminin - 19,46 ani (minim 7 ani, maxim 61 ani).

In privinta atitudinii fata de fumat si perceptiei asupra consecintelor acestuia, datele ultimului studiu indica, comparativ cu rezultatele primului studiu (2004) o crestere a tolerantei sociale cu privire la consumul de tutun:

- procentul celor care considera ca fumatul a mai putin de 10 tigari pe zi nu reprezinta un risc pentru sanatate este de peste 20% (se observa diferente mari mai ales in cazul persoanelor tinere: 15-24 ani - de la 38,3% la 23,7% si 25-34 ani - de la 30,7% la 22,9%);

- cel putin unul din trei respondenti considera ca “Ar trebui sa li se interzica oamenilor sa fumeze”; se observa diferente de 5 puncte procentuale pentru grupa de varsta 35-44 de ani (se inregistreaza cea mai mare prevalenta de-a lungul vietii - 63,4%) si cea de 55-64 ani (se inregistreaza o crestere a prevalentei de-a lungul vietii: de la 44,2% in 2004 la 49,6% in 2010);

- impactul fumatului asupra sanatatii celor din jur - respondentii au fost in mare masura de acord ca fumatul pasiv dauneaza sanatatii (peste 80%); fata de studiul anterior, se observa insa, pentru toate grupele de varsta, o scadere a proportiei celor care considera ca proximitatea fata de o persoana care fumeaza prezinta vreun risc pentru sanatate: intre 3,6% (pentru grupa de varsta 15- 24 de ani) si aproximativ 10% pentru celelalte grupe de varsta (25-34 ani - 9,1%; 35-44 ani si 45-54 ani - fiecare cu 9,9%; 55- 64 de ani - 11,6%);

- si ultima afirmatie „Daca are vointa, orice persoana se poate lasa de fumat”, a inregistrat un acord puternic al participantilor la studiu, peste 85% dintre acestia fiind de acord (fata de studiul din 2004 se observa insa scaderi intre 3,2% si 11,2%).

Conform studiului Global Adult Tobacco Survey - GATS 2011- realizat de Ministerul Sanatatii, in Romania fumatul ucide peste 33.000 de persoane anual, 70% dintre acestea avand varste cuprinse intre 35 si 69 de ani. Unul din patru decese are loc inaintea varstei de 35 ani si este cauzat de boli in legatura cu fumatul. In medie, fumatorii decedati prematur ar fi trait cu 21 de ani mai mult in absenta acestui viciu.

Prevalenta curenta a fumatului in Romania este 26,7% (4.85 milioane locuitori). Prevalenta este mai mare in randul barbatilor decat in randul femeilor: 37,4% fata de 16,7%. 24,3% fumeaza zilnic (34,9% din barbati si 14,5% din femei), iar 2,4% sunt fumatori ocazionali (2,5% din barbati si 2,2% dintre femei).

Prevalenta maxima pe varste se inregistreaza in randul persoanelor de 25-44 ani (36,3%), iar cea minima la cei cu varsta ≥ 65 de ani (7,6%).

In randul barbatilor, cea mai scazuta prevalenta este declarata de cei cu studii superioare (36,4%), in timp ce in randul femeilor prevalenta a fost mai mare in randul celor cu studii medii sau superioare (19,6%, respectiv 20,0%) si minima in randul femeilor cu studii elementare (14,7%).

Principalul tip de produs din tutun utilizat este reprezentat de tigarete, consumate de 26,5% din populatie (barbati: 37,1%, femei: 16,7%), iar numarul mediu de tigari fumate pe zi este de 16,6: 17,7 pentru barbati si 14,1 pentru femei.

Cele mai frecvent achizitionate marci de tigarete sunt Kent (33,8%), Marlboro (9,7%), Winchester (8,2%), Viceroy (7,6%), si Winston (7,0%). In medie, un fumator cheltuie lunar pe tigarete 273 lei.

Majoritatea celor chestionati (83,6%) au primit informatii impotriva fumatului prin intermediul mass-media sau afisaje in locuri publice: la televizor de catre 76,7%, pe panourile publicitare - 25,8% si, mai putin frecvent, la radio - 25,3%.

In privinta renuntarii la fumat, dintre fumatorii actuali si ex-fumatori 35,5% au facut o incercare de a renunta in ultimele 12 luni. Printre fumatorii care au vizitat un medic in cursul ultimelor 12 luni, 82,1% au fost intrebati de acesta despre istoria lor privind fumatul iar 81,9% au primit sfaturi sa renunte la fumat. Cei mai multi dintre cei care au incercat sa renunte (80,8%) au dorit sa faca acest lucru fara ajutor. Doar 8,2% au utilizat terapia de substitutie, 1,4% folosind un alt medicament prescris; 1,7% prin consiliere si consultanta; 6,8% au folosit pentru renuntare produse naturale din plante, acupunctura, sau alte metode.

Printre nefumatori, prevalenta expunerii la fumatul pasiv la domiciliu a fost de 24,4% (aproximativ 3.2 milioane nefumatori).

GATS Romania 2011 a cuprins un esantion reprezentativ de 4517 indivizi cu varsta ≥ 15 ani.

Studiul publicat de Comisia Europeana in mai 2012 - Special Eurobarometer 385 - indica o prevalenta a fumatului in populatia generala peste 15 ani din Romania de 30%, in scadere fata de 31% in 2006. Un roman fumeaza in medie 14,4 tigari pe zi, foarte aproape de media din UE (14,2%). Romania ocupa prima pozitie in Uniunea Europeana in functie de procentul persoanelor expuse la fumul de tigara in spatii inchise la locul de munca. Astfel, conform datelor prezentate de Eurobarometer, numai 38% dintre romani nu au fost expusi deloc sau aproape deloc la fumul de tigara in spatii inchise la serviciu. Alti 40% au fost expusi ocazional, 8% - mai putin de o ora pe zi, 6% - intre o ora si cinci ore pe zi, iar 8% - peste cinci ore pe zi 4.

Conform Studiului national in scoli privind consumul de tutun, alcool si droguri - ESPAD 2011- , prevalenta consumului de tutun pana la varsta de 16 ani a fost de 52% inregistrandu-se o scadere fata de anii anteriori, dupa cum urmeaza: anul 2007 (54%), anul 2003 (64%) si anul 1999 (57%). Media inregistrata pentru toate tarile participante in studiul ESPAD 2011 a fost de 54%. .

Consumul de tigari in ultimele 30 de zile a inregistrat o fluctuatie ascendenta in 2011, fata de 2007 (29% versus 25%), oarecum similara cu fluctuatia inregistrata in 2003 fata de 1999 (28% versus 24%), media tarilor ESPAD fiind de 28%.

Pentru acest studiu s-au luat in considerare adolescentii nascuti in anul 1995, esantionul fiind de 2770 de elevi (din care 1279 baieti si 1491 fete), selectati dintr-un esantion de 149 scoli (268 clase a IX - a si a X - a).

Studiul Health Behaviour in School-Aged Children - HBSC - , coordonat de OMS in perioada 2009 - 2010 in 43 de state si regiuni din Europa si America de Nord, a evidentiat urmatoarele aspecte privind fumatul la adolescentii cu varsta cuprinsa intre 11 si 15 ani:

In Romania, debutul precoce al fumatului (≤ 13 ani) a fost semnificativ mai raspandit in randul baietilor (26%) fata de fete (11%), media tarilor incluse in studiu fiind de 26% (baieti) si 22% (fete).7

Prevalenta fumatului in ultima saptamana a crescut in mod semnificativ cu varsta atat pentru baieti cat si pentru fete, in cele mai multe tari si regiuni, in Romania inregistrandu-se aceeasi tendinta. Astfel, baietii si fetele de 11 ani care au declarat ca au fumat in ultima saptamana au fost in proportie de 6%, respectiv 2%; adolescentii cu varsta de 13 ani: 9% (baieti) si 7% (fete), iar adolescentii cu varsta de 15 ani care au fumat in ultima saptamana au fost: 25% dintre baieti si 15% dintre fete, depasindu-se media tarilor participante pentru fiecare varsta.

Foto: adevarul.ro