In fiecare an, pe 9 martie, biserica noastra crestin-ortodoxa, praznuieste Sfintii 40 de Mucenici care au trait in vremea imparatului Licinius (308-324), mare prigonitor al crestinilor. Sfintii 40 de Mucenici erau soldati crestini si faceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Acestia nu erau doar romani de origine, ci si greci, amestecati cu armeni.

Afland despre credinta lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit sa se inchine idolilor dar, pentru ca acestia au refuzat, au fost intemnitati timp de opt zile si batuti cu pietre. Prin semne divine au fost insa intariti in dreapta credinta. Dupa aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin inghetare in lacul Sevastiei. La miezul noptii, unul dintre cei 40 de mucenici a iesit din apa din cauza gerului si alergand spre baia calda, pusa de cei ce slujeau idolilor, a murit.

Cei ramasi sa indure gerul au inceput sa se roage timp in care s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si din cer au coborat asupra mucenicilor 40 de cununi stralucitoare. Unul dintre soldatii de paza, uimit ca in miezul noptii o lumina din cer incalzeste apa si ca o cununa din cele 40, pogorate peste mucenici, nu are peste cine sa se aseze, s-a aruncat in apa, marturisind ca si el este crestin.

Pentru ca au fost scosi vii din lac, trupurile lor au fost arse si oasele aruncate in lac. Dupa trei zile, Sfintii s-au aratat episcopului Petre, cerandu-i sa-i scoata din apa. Crestinii le-au scos si le-au ingropat cu mare cinste.

In cultura populara, ziua Sfintilor 40 de Mucenici, marca inceputul noului an agricol si mucenicii erau considerati drept spirite ale mosilor si stramosilor carora, la 9 martie, li se facea pomana. In aceasta zi, se gatesc "mucenicii", 40 la numar, "macenicii", "sfintii", sau "sfintisorii", adica niste colacei in forma cifrei 8, care sunt unsi cu miere si tavaliti prin nuca uscata. In Moldova, sfintii se fac din aluat de cozonac si se coc la cuptor. In Dobrogea, se pastreaza aceeasi forma, doar ca sunt mici si se fierb in apa cu zahar, cu nuca si scortisoara, care simbolizeaza lacul unde au fost aruncati Sfintii Mucenici.

Pe 9 martie, la sate, exista inca obiceiul de a se trece la curatenia gospodariei, dandu-se foc gunoaielor stranse numai cu carbuni adusi din casa, pentru a aduce caldura din casa si afara. Focurile erau intretinute cu paie vechi, plante uscate, gunoi de grajd si alte ramasite care simbolizau arderea rituala a iernii si purificarea in vederea intampinarii noului an agrar. Feciorii sareau peste focuri, lasand ca straiele sa le fie patrunse de fum.

In credinta populara in ziua mucenicilor se incheie zilele babelor, zilele capricioase ale ingemanarii iernii cu primavara, lasand loc zilelor mosilor, zile mai calde si mai calme. De aceea, in aceasta zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pamantului cu bate sau maiuri, rostind descantece, pentru ca sa iasa caldura din pamant si sa intre gerul sau focurile.

Cele 40 de pahare de vin baute in aceasta zi constituie un stravechi ritual de primavara, nascut din credinta ca vinul ingurgitat se transforma in sange si da barbatilor putere pentru intregul an. Picaturile ramase din vinul baut de 9 martie era risipite peste pomi si vii ca sa aiba recolte bogate.

Un obicei deosebit dar uitat, de pe vremea cand taranul avea pamant si propriile-i unelte agricole, era pornirea plugului cu care gospodarul facea un cerc ritual in jurul casei sau al curtii.

Exista credinta ca cei ce dau de pomana in aceasta zi, vor fi, tot anul feriti de boli si de necazuri. Se mai spune ca, daca de ziua Mucenicilor ploua, va ploua si-n ziua de Pasti, iar daca este inghet, iarna va tine pana de Sfantul Gheorghe, pe 23 aprilie. Se spune ca plantele sadite de femei in aceasta zi, inainte de rasaritul soarelui, rodesc de 40 de ori mai mult. In unele zone, in aceasta zi, tinerii cautau pe camp radacini de iarba mare, planta de leac dar folosita si la pregatirea potiunilor pentru vraji.

Sursa: ziare.com

Foto: alison-trials.blogspot.com