Criza financiara mondiala a adus nelinistea si pentru datornicii din Romania. Leul s-a depreciat fata de euro, si acum, la nivel european, se discuta despre interzicerea creditului in valuta . Cat vor plati in plus cei care vor credite cand nu vor mai avea la indemana decat scumpa moneda locala.
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu declara recent ca se doreste descurajarea creditarii in valuta pentru cei care isi obtin castigurile in lei. Potrivit guvernatorului, discutiile se poarta la nivel european, unde “s-au degajat cateva linii de actiune”, si cel mai probabil restrictiile pe creditele in valuta se vor face pe cale prudentiala.
Organismul european care a spus pentru prima oara ca vrea sa limiteze creditarea in valuta este proaspatul Comitet european pentru risc sistemic (CERS), prezidat de Jean-Claude Trichet. Bloomberg scrie ca limitarea creditului in valuta in Europa Centrala si de Est ocupa primul loc in agenda CERS.
Una dintre variante este aceea a testelor de stres pe cursul de schimb valutar pentru a fi determinata rezistenta la socuri ale ratelor de schimb ale doritorilor de credite. In functie de modalitatea aleasa de Banca centrala vom vedea si cat de afectata va fi creditarea.
Leul este o moneda scumpa pentru cei care vor sa se imprumute. BNR are acum dobanda cheie la 6,25% pe an, cel mai mic nivel din istorie. La euro dobanda cheie a fost multa vreme 1%, pana ce BCE a hotarat sa faca ceva in privinta inflatiei si a mai adaugat 0,25 pp.
Avem, asadar, o diferenta de 5 pp intre cele doua referinte, iar statistica BNR ne arata ca, in februarie, populatia a platit o dobanda medie de 7,04% pentru creditele in sold in euro si mai mult de dublu pentru cele in lei: 14,54%.
La creditele noi pentru consum dobanda anuala efectiva (DAE) medie la euro era de 8,17%, iar la lei de 17,83%. in cazul creditelor pentru locuinte, diferenta este ceva mai mica: DAE medie la euro de 6,36% si de 10,52% la lei. insa, cum creditele pentru locuinte sunt pe perioade lungi, orice punct procentual conteaza, dupa cum se poate vedea din calculul urmator.
La un credit de 50.000 euro pentru achizitia unei locuinte derulat pe 30 ani, la o DAE de 6,36%, se ramburseaza bancii in total 110.000 euro, in rate lunare egale de 305 euro sau 1.270 lei, la cursul mediu pe martie de 4,1646 lei/euro.
Un credit in lei a echivalentului a 50.000 euro (208.230 lei) la o DAE de 10,52% presupune rambursarea a 660.343 lei (158.560 euro), in rate lunare egale de 1.834 lei (440 euro).
Un calcul simplu ne arata ca daca vrem sau suntem obligati sa luam imprumutul in lei trebuie sa scoatem in plus din buzunar 135 euro la rata lunara si 48.560 euro la valoarea totala rambursata – aproape cat suma contractata –, in comparatie cu creditul in valuta.
Un credit de 10.000 euro pe 5 ani, la o DAE de 8,17%, presupune plata unei rate lunare de 202 euro (841 lei) si a unui total de 12.131 euro. in cazul unui imprumut in suma echivalenta in lei (41.646 lei), la o DAE de 17,83, rata lunara este de 1.024 lei (245 euro) si in total se vor rambursa 61.457 lei (14.756 euro). Desi sunt importante, diferentele pe termen scurt intre imprumuturile in cele doua valute nu sunt la fel de impresionante ca cele pe termen lung.
Daca ratele lunare la creditele in lei sunt mai mari decat la cele in euro este afectata si capacitatea de imprumut a clientilor. Astfel in exemplul creditului ipotecar de mai sus, pentru varianta in euro debitorul ar avea nevoie de venituri lunare disponibile de 1.814 lei la un grad maxim de indatorare de 70% (sau 2.100 lei cu veniturile de subzistenta pentru un individ). La imprumutul in lei, veniturile lunare disponibile trebuie sa fie de 2.620 lei, (2.900 lei cu tot cu cheltuielile de subzistenta). Calculele sunt facute luand in considerare cele mai relaxate conditii prudentiale, astfel ca este posibil ca bancile sa ceara venituri mai mari pentru creditele luate in calcul mai sus.
Desigur, dobanzile la euro sunt in crestere, iar BCE ar putea ridica cu inca 0,5 pp dobanda cheie in acest an. Dar nici in privinta leului lucrurile nu arata prea bine. Inflatia anuala a ajuns la 8% in martie, lucru ce lasa putin spatiu de manevra BNR pentru relaxarea politicilor monetare. De asemenea, se poate observa o tendinta de apreciere a leului in raport cu moneda unica europeana in ultima vreme.
sursa: money.ro
Tag-uri:
Criza financiara mondiala a adus nelinistea si pentru datornicii din Romania. Leul s-a depreciat fata de euro, si acum, la nivel european, se discuta despre interzicerea creditului in valuta . Cat vor plati in plus cei care vor credite cand nu vor mai avea la indemana decat scumpa moneda locala.
,
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu declara recent ca se doreste descurajarea creditarii in valuta pentru cei care isi obtin castigurile in lei. Potrivit guvernatorului, discutiile se poarta la nivel european, unde “s-au degajat cateva linii de actiune”, si cel mai probabil restrictiile pe creditele in valuta se vor face pe cale prudentiala.
Organismul european care a spus pentru prima oara ca vrea sa limiteze creditarea in valuta este proaspatul Comitet european pentru risc sistemic (CERS), prezidat de Jean-Claude Trichet. Bloomberg scrie ca limitarea creditului in valuta in Europa Centrala si de Est ocupa primul loc in agenda CERS.
Una dintre variante este aceea a testelor de stres pe cursul de schimb valutar pentru a fi determinata rezistenta la socuri ale ratelor de schimb ale doritorilor de credite. In functie de modalitatea aleasa de Banca centrala vom vedea si cat de afectata va fi creditarea.
Leul este o moneda scumpa pentru cei care vor sa se imprumute. BNR are acum dobanda cheie la 6,25% pe an, cel mai mic nivel din istorie. La euro dobanda cheie a fost multa vreme 1%, pana ce BCE a hotarat sa faca ceva in privinta inflatiei si a mai adaugat 0,25 pp.
Avem, asadar, o diferenta de 5 pp intre cele doua referinte, iar statistica BNR ne arata ca, in februarie, populatia a platit o dobanda medie de 7,04% pentru creditele in sold in euro si mai mult de dublu pentru cele in lei: 14,54%.
La creditele noi pentru consum dobanda anuala efectiva (DAE) medie la euro era de 8,17%, iar la lei de 17,83%. in cazul creditelor pentru locuinte, diferenta este ceva mai mica: DAE medie la euro de 6,36% si de 10,52% la lei. insa, cum creditele pentru locuinte sunt pe perioade lungi, orice punct procentual conteaza, dupa cum se poate vedea din calculul urmator.
La un credit de 50.000 euro pentru achizitia unei locuinte derulat pe 30 ani, la o DAE de 6,36%, se ramburseaza bancii in total 110.000 euro, in rate lunare egale de 305 euro sau 1.270 lei, la cursul mediu pe martie de 4,1646 lei/euro.
Un credit in lei a echivalentului a 50.000 euro (208.230 lei) la o DAE de 10,52% presupune rambursarea a 660.343 lei (158.560 euro), in rate lunare egale de 1.834 lei (440 euro).
Un calcul simplu ne arata ca daca vrem sau suntem obligati sa luam imprumutul in lei trebuie sa scoatem in plus din buzunar 135 euro la rata lunara si 48.560 euro la valoarea totala rambursata – aproape cat suma contractata –, in comparatie cu creditul in valuta.
Un credit de 10.000 euro pe 5 ani, la o DAE de 8,17%, presupune plata unei rate lunare de 202 euro (841 lei) si a unui total de 12.131 euro. in cazul unui imprumut in suma echivalenta in lei (41.646 lei), la o DAE de 17,83, rata lunara este de 1.024 lei (245 euro) si in total se vor rambursa 61.457 lei (14.756 euro). Desi sunt importante, diferentele pe termen scurt intre imprumuturile in cele doua valute nu sunt la fel de impresionante ca cele pe termen lung.
Daca ratele lunare la creditele in lei sunt mai mari decat la cele in euro este afectata si capacitatea de imprumut a clientilor. Astfel in exemplul creditului ipotecar de mai sus, pentru varianta in euro debitorul ar avea nevoie de venituri lunare disponibile de 1.814 lei la un grad maxim de indatorare de 70% (sau 2.100 lei cu veniturile de subzistenta pentru un individ). La imprumutul in lei, veniturile lunare disponibile trebuie sa fie de 2.620 lei, (2.900 lei cu tot cu cheltuielile de subzistenta). Calculele sunt facute luand in considerare cele mai relaxate conditii prudentiale, astfel ca este posibil ca bancile sa ceara venituri mai mari pentru creditele luate in calcul mai sus.
Desigur, dobanzile la euro sunt in crestere, iar BCE ar putea ridica cu inca 0,5 pp dobanda cheie in acest an. Dar nici in privinta leului lucrurile nu arata prea bine. Inflatia anuala a ajuns la 8% in martie, lucru ce lasa putin spatiu de manevra BNR pentru relaxarea politicilor monetare. De asemenea, se poate observa o tendinta de apreciere a leului in raport cu moneda unica europeana in ultima vreme.
sursa: money.ro
" title="Stiri despre
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu declara recent ca se doreste descurajarea creditarii in valuta pentru cei care isi obtin castigurile in lei. Potrivit guvernatorului, discutiile se poarta la nivel european, unde “s-au degajat cateva linii de actiune”, si cel mai probabil restrictiile pe creditele in valuta se vor face pe cale prudentiala.
Organismul european care a spus pentru prima oara ca vrea sa limiteze creditarea in valuta este proaspatul Comitet european pentru risc sistemic (CERS), prezidat de Jean-Claude Trichet. Bloomberg scrie ca limitarea creditului in valuta in Europa Centrala si de Est ocupa primul loc in agenda CERS.
Una dintre variante este aceea a testelor de stres pe cursul de schimb valutar pentru a fi determinata rezistenta la socuri ale ratelor de schimb ale doritorilor de credite. In functie de modalitatea aleasa de Banca centrala vom vedea si cat de afectata va fi creditarea.
Leul este o moneda scumpa pentru cei care vor sa se imprumute. BNR are acum dobanda cheie la 6,25% pe an, cel mai mic nivel din istorie. La euro dobanda cheie a fost multa vreme 1%, pana ce BCE a hotarat sa faca ceva in privinta inflatiei si a mai adaugat 0,25 pp.
Avem, asadar, o diferenta de 5 pp intre cele doua referinte, iar statistica BNR ne arata ca, in februarie, populatia a platit o dobanda medie de 7,04% pentru creditele in sold in euro si mai mult de dublu pentru cele in lei: 14,54%.
La creditele noi pentru consum dobanda anuala efectiva (DAE) medie la euro era de 8,17%, iar la lei de 17,83%. in cazul creditelor pentru locuinte, diferenta este ceva mai mica: DAE medie la euro de 6,36% si de 10,52% la lei. insa, cum creditele pentru locuinte sunt pe perioade lungi, orice punct procentual conteaza, dupa cum se poate vedea din calculul urmator.
La un credit de 50.000 euro pentru achizitia unei locuinte derulat pe 30 ani, la o DAE de 6,36%, se ramburseaza bancii in total 110.000 euro, in rate lunare egale de 305 euro sau 1.270 lei, la cursul mediu pe martie de 4,1646 lei/euro.
Un credit in lei a echivalentului a 50.000 euro (208.230 lei) la o DAE de 10,52% presupune rambursarea a 660.343 lei (158.560 euro), in rate lunare egale de 1.834 lei (440 euro).
Un calcul simplu ne arata ca daca vrem sau suntem obligati sa luam imprumutul in lei trebuie sa scoatem in plus din buzunar 135 euro la rata lunara si 48.560 euro la valoarea totala rambursata – aproape cat suma contractata –, in comparatie cu creditul in valuta.
Un credit de 10.000 euro pe 5 ani, la o DAE de 8,17%, presupune plata unei rate lunare de 202 euro (841 lei) si a unui total de 12.131 euro. in cazul unui imprumut in suma echivalenta in lei (41.646 lei), la o DAE de 17,83, rata lunara este de 1.024 lei (245 euro) si in total se vor rambursa 61.457 lei (14.756 euro). Desi sunt importante, diferentele pe termen scurt intre imprumuturile in cele doua valute nu sunt la fel de impresionante ca cele pe termen lung.
Daca ratele lunare la creditele in lei sunt mai mari decat la cele in euro este afectata si capacitatea de imprumut a clientilor. Astfel in exemplul creditului ipotecar de mai sus, pentru varianta in euro debitorul ar avea nevoie de venituri lunare disponibile de 1.814 lei la un grad maxim de indatorare de 70% (sau 2.100 lei cu veniturile de subzistenta pentru un individ). La imprumutul in lei, veniturile lunare disponibile trebuie sa fie de 2.620 lei, (2.900 lei cu tot cu cheltuielile de subzistenta). Calculele sunt facute luand in considerare cele mai relaxate conditii prudentiale, astfel ca este posibil ca bancile sa ceara venituri mai mari pentru creditele luate in calcul mai sus.
Desigur, dobanzile la euro sunt in crestere, iar BCE ar putea ridica cu inca 0,5 pp dobanda cheie in acest an. Dar nici in privinta leului lucrurile nu arata prea bine. Inflatia anuala a ajuns la 8% in martie, lucru ce lasa putin spatiu de manevra BNR pentru relaxarea politicilor monetare. De asemenea, se poate observa o tendinta de apreciere a leului in raport cu moneda unica europeana in ultima vreme.
sursa: money.ro
">
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu declara recent ca se doreste descurajarea creditarii in valuta pentru cei care isi obtin castigurile in lei. Potrivit guvernatorului, discutiile se poarta la nivel european, unde “s-au degajat cateva linii de actiune”, si cel mai probabil restrictiile pe creditele in valuta se vor face pe cale prudentiala.
Organismul european care a spus pentru prima oara ca vrea sa limiteze creditarea in valuta este proaspatul Comitet european pentru risc sistemic (CERS), prezidat de Jean-Claude Trichet. Bloomberg scrie ca limitarea creditului in valuta in Europa Centrala si de Est ocupa primul loc in agenda CERS.
Una dintre variante este aceea a testelor de stres pe cursul de schimb valutar pentru a fi determinata rezistenta la socuri ale ratelor de schimb ale doritorilor de credite. In functie de modalitatea aleasa de Banca centrala vom vedea si cat de afectata va fi creditarea.
Leul este o moneda scumpa pentru cei care vor sa se imprumute. BNR are acum dobanda cheie la 6,25% pe an, cel mai mic nivel din istorie. La euro dobanda cheie a fost multa vreme 1%, pana ce BCE a hotarat sa faca ceva in privinta inflatiei si a mai adaugat 0,25 pp.
Avem, asadar, o diferenta de 5 pp intre cele doua referinte, iar statistica BNR ne arata ca, in februarie, populatia a platit o dobanda medie de 7,04% pentru creditele in sold in euro si mai mult de dublu pentru cele in lei: 14,54%.
La creditele noi pentru consum dobanda anuala efectiva (DAE) medie la euro era de 8,17%, iar la lei de 17,83%. in cazul creditelor pentru locuinte, diferenta este ceva mai mica: DAE medie la euro de 6,36% si de 10,52% la lei. insa, cum creditele pentru locuinte sunt pe perioade lungi, orice punct procentual conteaza, dupa cum se poate vedea din calculul urmator.
La un credit de 50.000 euro pentru achizitia unei locuinte derulat pe 30 ani, la o DAE de 6,36%, se ramburseaza bancii in total 110.000 euro, in rate lunare egale de 305 euro sau 1.270 lei, la cursul mediu pe martie de 4,1646 lei/euro.
Un credit in lei a echivalentului a 50.000 euro (208.230 lei) la o DAE de 10,52% presupune rambursarea a 660.343 lei (158.560 euro), in rate lunare egale de 1.834 lei (440 euro).
Un calcul simplu ne arata ca daca vrem sau suntem obligati sa luam imprumutul in lei trebuie sa scoatem in plus din buzunar 135 euro la rata lunara si 48.560 euro la valoarea totala rambursata – aproape cat suma contractata –, in comparatie cu creditul in valuta.
Un credit de 10.000 euro pe 5 ani, la o DAE de 8,17%, presupune plata unei rate lunare de 202 euro (841 lei) si a unui total de 12.131 euro. in cazul unui imprumut in suma echivalenta in lei (41.646 lei), la o DAE de 17,83, rata lunara este de 1.024 lei (245 euro) si in total se vor rambursa 61.457 lei (14.756 euro). Desi sunt importante, diferentele pe termen scurt intre imprumuturile in cele doua valute nu sunt la fel de impresionante ca cele pe termen lung.
Daca ratele lunare la creditele in lei sunt mai mari decat la cele in euro este afectata si capacitatea de imprumut a clientilor. Astfel in exemplul creditului ipotecar de mai sus, pentru varianta in euro debitorul ar avea nevoie de venituri lunare disponibile de 1.814 lei la un grad maxim de indatorare de 70% (sau 2.100 lei cu veniturile de subzistenta pentru un individ). La imprumutul in lei, veniturile lunare disponibile trebuie sa fie de 2.620 lei, (2.900 lei cu tot cu cheltuielile de subzistenta). Calculele sunt facute luand in considerare cele mai relaxate conditii prudentiale, astfel ca este posibil ca bancile sa ceara venituri mai mari pentru creditele luate in calcul mai sus.
Desigur, dobanzile la euro sunt in crestere, iar BCE ar putea ridica cu inca 0,5 pp dobanda cheie in acest an. Dar nici in privinta leului lucrurile nu arata prea bine. Inflatia anuala a ajuns la 8% in martie, lucru ce lasa putin spatiu de manevra BNR pentru relaxarea politicilor monetare. De asemenea, se poate observa o tendinta de apreciere a leului in raport cu moneda unica europeana in ultima vreme.
sursa: money.ro