,

Institutul pentru Politici Publice (IPP), prin IPP DATA RESEARCH, a realizat, in perioada 9 - 16 aprilie, primul sondaj de opinie national privind perceptiile romanilor asupra persoanelor cu dizabilitati intelectuale si locul lor in societate, din care rezulta ca 75 la suta dintre romani cred ca persoanele cu dizabilitati intelectuale sunt in prezent discriminate in Romania.

In urma centralizarii raspunsurilor, a rezultat ca romanii nu percep persoanele cu dizabilitati intelectuale ca fiind egale celorlalti oameni din societate, ci ca persoane nascute cu o anormalitate care le afecteaza gandirea (88 la suta), persoane avand nevoie de sprijin in luarea deciziilor (64 la suta), persoane ce nu pot fi facute responsabile pentru propriile fapte (59 la suta).

"Un sfert dintre respondenti cred ca persoana cu dizabilitati intelectuale nu poate trai in societate alaturi de oamenii fara dizabilitati, o situatie extrem de grava pentru sansele imediate de integrare in societate a acestor oameni, pentru respectarea dreptului lor la o viata normala", arata coordonatorul cercetarii si directorul de Programe de la IPP, Elena Iorga.

Cercetarea, realizata pe un esantion de 1.018 persoane, reprezentativ pentru populatia adulta a Romaniei, indica in mod clar faptul ca, in prezent, desi formal, se declara toleranti cu persoanele cu dizabilitati intelectuale, in realitate nu sunt de acord ca acestea sa se gaseasca si sa traiasca in imediata lor apropiere. Astfel, 45 la suta dintre respondenti resping probabilitatea de a locui cu o persoana cu dizabilitati intelectuale, iar 33 la suta nu ar fi de acord sa lucreze impreuna cu o astfel de persoana.

"Romanii au tendinta de a raspunde cu un grad ridicat de conformism la intrebarile care privesc toleranta/nondiscriminarea persoanelor cu dizabilitati intelectuale: 88 la suta spun ca ar trebui sa avem un grad mai mare de toleranta fata de aceste persoane, 75 la suta declara ca nimeni nu ar trebui sa separe de familie

sau de societate persoanele cu dizabilitati intelectuale iar 74 la suta afirma ca cea mai buna terapie pentru aceste persoane este sa faca parte din comunitate. In realitate, ei practica in continuare o atitudine segregationista. Intrebati concret despre dreptul la un loc de munca ca al oricarei persoane din societate, 38 la suta nu sunt de acord cu acest lucru, iar 43 la suta nu sunt de acord cu faptul ca persoanele cu dizabilitati intelectuale si-ar putea intemeia familii si creste copii", rezulta din cercetare.

Romanii resimt un sentiment de mila, de compasiune fata de persoanele cu dizabilitati intelectuale, 18 la suta afirmand ca acesta este primul cuvant la care se gandesc referitor la o persoana cu dizabilitate intelectuala, ceea ce indica faptul ca politicile publice privind integrarea persoanelor cu dizabilitati in societate, inclusiv pe piata muncii pentru a avea o viata normala, vor necesita eforturi serioase pentru a fi puse in practica.

"Majoritatea considera ca Statul ar trebui sa se ocupe mai mult de aceste persoane (peste 75 la suta dintre respondenti considera ca statul nu sustine suficient persoanele cu dizabilitati), in general atitudinea fiind mai degraba de asistare pasiva fata de ele decat in favoarea crearii unui cadru social care sa le dea sansa la o viata normala pe care sa si-o poata administra singure. Cei mai multi considera ca Statul ar trebui sa aloce mai multi bani (42 la suta), numai 27 la suta apreciind ca trebuie sporit suportul pentru familie in vederea integrarii persoanei cu dizabilitati intelectuale in comunitate", sustin realizatorii cercetarii.

Doar 16 la suta dintre romanii chestionati sunt pentru cresterea accesului la educatie si la celelalte servicii publice, 15 la suta considerand ca ar trebui create locuri de munca pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale.

De asemenea, desi peste jumatate dintre romani declara ca locul persoanei cu dizabilitati ar trebui sa fie in familie (56 la suta), exista inca un numar semnificativ care cred ca persoanele cu dizabilitati intelectuale ar trebui sa stea in institutii - in mijlocul comunitatii, dar cu supraveghere permanenta (24 la suta).

Doar sapte la suta dintre romani mai considera ca persoanele cu dizabilitati intelectuale nu au dreptul la o viata normala in societate si ca ar trebui sa fie izolate cat mai departe de comunitate si puse sub supraveghere.

Andreea Marin, Silviu Prigoana, Monica Tatoiu si Mihaela Popa au fost personalitatile publice din Romania percepute ca sustinand drepturile acestei categorii sociale.

"In general, dizabilitatea intelectuala este perceputa ca o problema grava, dar dupa boala psihica (considerata cea mai grava problema de 33 la suta dintre respondenti), respectiv dupa infectarea cu HIV/SIDA (23 la suta) si consumul de droguri (14 la suta). Cifrele sondajului arata ca la nivelul societatii romanesti se produce treptat o schimbare de mentalitate care trebuie sustinuta prin masuri active de incluziune a persoanelor cu dizabilitati intelectuale in societate si prin promovarea exemplelor de succes din comunitatile din Romania", se mai arata in cercetare.

Cercetarea a fost realizata cu finantare din partea Open Society Institute prin Mental Health Initiative. (Mediafax)

Institutul pentru Politici Publice (IPP), prin IPP DATA RESEARCH, a realizat, in perioada 9 - 16 aprilie, primul sondaj de opinie national privind perceptiile romanilor asupra persoanelor cu dizabilitati intelectuale si locul lor in societate, din care rezulta ca 75 la suta dintre romani cred ca persoanele cu dizabilitati intelectuale sunt in prezent discriminate in Romania.

In urma centralizarii raspunsurilor, a rezultat ca romanii nu percep persoanele cu dizabilitati intelectuale ca fiind egale celorlalti oameni din societate, ci ca persoane nascute cu o anormalitate care le afecteaza gandirea (88 la suta), persoane avand nevoie de sprijin in luarea deciziilor (64 la suta), persoane ce nu pot fi facute responsabile pentru propriile fapte (59 la suta).

"Un sfert dintre respondenti cred ca persoana cu dizabilitati intelectuale nu poate trai in societate alaturi de oamenii fara dizabilitati, o situatie extrem de grava pentru sansele imediate de integrare in societate a acestor oameni, pentru respectarea dreptului lor la o viata normala", arata coordonatorul cercetarii si directorul de Programe de la IPP, Elena Iorga.

Cercetarea, realizata pe un esantion de 1.018 persoane, reprezentativ pentru populatia adulta a Romaniei, indica in mod clar faptul ca, in prezent, desi formal, se declara toleranti cu persoanele cu dizabilitati intelectuale, in realitate nu sunt de acord ca acestea sa se gaseasca si sa traiasca in imediata lor apropiere. Astfel, 45 la suta dintre respondenti resping probabilitatea de a locui cu o persoana cu dizabilitati intelectuale, iar 33 la suta nu ar fi de acord sa lucreze impreuna cu o astfel de persoana.

"Romanii au tendinta de a raspunde cu un grad ridicat de conformism la intrebarile care privesc toleranta/nondiscriminarea persoanelor cu dizabilitati intelectuale: 88 la suta spun ca ar trebui sa avem un grad mai mare de toleranta fata de aceste persoane, 75 la suta declara ca nimeni nu ar trebui sa separe de familie

sau de societate persoanele cu dizabilitati intelectuale iar 74 la suta afirma ca cea mai buna terapie pentru aceste persoane este sa faca parte din comunitate. In realitate, ei practica in continuare o atitudine segregationista. Intrebati concret despre dreptul la un loc de munca ca al oricarei persoane din societate, 38 la suta nu sunt de acord cu acest lucru, iar 43 la suta nu sunt de acord cu faptul ca persoanele cu dizabilitati intelectuale si-ar putea intemeia familii si creste copii", rezulta din cercetare.

Romanii resimt un sentiment de mila, de compasiune fata de persoanele cu dizabilitati intelectuale, 18 la suta afirmand ca acesta este primul cuvant la care se gandesc referitor la o persoana cu dizabilitate intelectuala, ceea ce indica faptul ca politicile publice privind integrarea persoanelor cu dizabilitati in societate, inclusiv pe piata muncii pentru a avea o viata normala, vor necesita eforturi serioase pentru a fi puse in practica.

"Majoritatea considera ca Statul ar trebui sa se ocupe mai mult de aceste persoane (peste 75 la suta dintre respondenti considera ca statul nu sustine suficient persoanele cu dizabilitati), in general atitudinea fiind mai degraba de asistare pasiva fata de ele decat in favoarea crearii unui cadru social care sa le dea sansa la o viata normala pe care sa si-o poata administra singure. Cei mai multi considera ca Statul ar trebui sa aloce mai multi bani (42 la suta), numai 27 la suta apreciind ca trebuie sporit suportul pentru familie in vederea integrarii persoanei cu dizabilitati intelectuale in comunitate", sustin realizatorii cercetarii.

Doar 16 la suta dintre romanii chestionati sunt pentru cresterea accesului la educatie si la celelalte servicii publice, 15 la suta considerand ca ar trebui create locuri de munca pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale.

De asemenea, desi peste jumatate dintre romani declara ca locul persoanei cu dizabilitati ar trebui sa fie in familie (56 la suta), exista inca un numar semnificativ care cred ca persoanele cu dizabilitati intelectuale ar trebui sa stea in institutii - in mijlocul comunitatii, dar cu supraveghere permanenta (24 la suta).

Doar sapte la suta dintre romani mai considera ca persoanele cu dizabilitati intelectuale nu au dreptul la o viata normala in societate si ca ar trebui sa fie izolate cat mai departe de comunitate si puse sub supraveghere.

Andreea Marin, Silviu Prigoana, Monica Tatoiu si Mihaela Popa au fost personalitatile publice din Romania percepute ca sustinand drepturile acestei categorii sociale.

"In general, dizabilitatea intelectuala este perceputa ca o problema grava, dar dupa boala psihica (considerata cea mai grava problema de 33 la suta dintre respondenti), respectiv dupa infectarea cu HIV/SIDA (23 la suta) si consumul de droguri (14 la suta). Cifrele sondajului arata ca la nivelul societatii romanesti se produce treptat o schimbare de mentalitate care trebuie sustinuta prin masuri active de incluziune a persoanelor cu dizabilitati intelectuale in societate si prin promovarea exemplelor de succes din comunitatile din Romania", se mai arata in cercetare.

Cercetarea a fost realizata cu finantare din partea Open Society Institute prin Mental Health Initiative. (Mediafax)

Institutul pentru Politici Publice (IPP), prin IPP DATA RESEARCH, a realizat, in perioada 9 - 16 aprilie, primul sondaj de opinie national privind perceptiile romanilor asupra persoanelor cu dizabilitati intelectuale si locul lor in societate, din care rezulta ca 75 la suta dintre romani cred ca persoanele cu dizabilitati intelectuale sunt in prezent discriminate in Romania.

In urma centralizarii raspunsurilor, a rezultat ca romanii nu percep persoanele cu dizabilitati intelectuale ca fiind egale celorlalti oameni din societate, ci ca persoane nascute cu o anormalitate care le afecteaza gandirea (88 la suta), persoane avand nevoie de sprijin in luarea deciziilor (64 la suta), persoane ce nu pot fi facute responsabile pentru propriile fapte (59 la suta).

"Un sfert dintre respondenti cred ca persoana cu dizabilitati intelectuale nu poate trai in societate alaturi de oamenii fara dizabilitati, o situatie extrem de grava pentru sansele imediate de integrare in societate a acestor oameni, pentru respectarea dreptului lor la o viata normala", arata coordonatorul cercetarii si directorul de Programe de la IPP, Elena Iorga.

Cercetarea, realizata pe un esantion de 1.018 persoane, reprezentativ pentru populatia adulta a Romaniei, indica in mod clar faptul ca, in prezent, desi formal, se declara toleranti cu persoanele cu dizabilitati intelectuale, in realitate nu sunt de acord ca acestea sa se gaseasca si sa traiasca in imediata lor apropiere. Astfel, 45 la suta dintre respondenti resping probabilitatea de a locui cu o persoana cu dizabilitati intelectuale, iar 33 la suta nu ar fi de acord sa lucreze impreuna cu o astfel de persoana.

"Romanii au tendinta de a raspunde cu un grad ridicat de conformism la intrebarile care privesc toleranta/nondiscriminarea persoanelor cu dizabilitati intelectuale: 88 la suta spun ca ar trebui sa avem un grad mai mare de toleranta fata de aceste persoane, 75 la suta declara ca nimeni nu ar trebui sa separe de familie

sau de societate persoanele cu dizabilitati intelectuale iar 74 la suta afirma ca cea mai buna terapie pentru aceste persoane este sa faca parte din comunitate. In realitate, ei practica in continuare o atitudine segregationista. Intrebati concret despre dreptul la un loc de munca ca al oricarei persoane din societate, 38 la suta nu sunt de acord cu acest lucru, iar 43 la suta nu sunt de acord cu faptul ca persoanele cu dizabilitati intelectuale si-ar putea intemeia familii si creste copii", rezulta din cercetare.

Romanii resimt un sentiment de mila, de compasiune fata de persoanele cu dizabilitati intelectuale, 18 la suta afirmand ca acesta este primul cuvant la care se gandesc referitor la o persoana cu dizabilitate intelectuala, ceea ce indica faptul ca politicile publice privind integrarea persoanelor cu dizabilitati in societate, inclusiv pe piata muncii pentru a avea o viata normala, vor necesita eforturi serioase pentru a fi puse in practica.

"Majoritatea considera ca Statul ar trebui sa se ocupe mai mult de aceste persoane (peste 75 la suta dintre respondenti considera ca statul nu sustine suficient persoanele cu dizabilitati), in general atitudinea fiind mai degraba de asistare pasiva fata de ele decat in favoarea crearii unui cadru social care sa le dea sansa la o viata normala pe care sa si-o poata administra singure. Cei mai multi considera ca Statul ar trebui sa aloce mai multi bani (42 la suta), numai 27 la suta apreciind ca trebuie sporit suportul pentru familie in vederea integrarii persoanei cu dizabilitati intelectuale in comunitate", sustin realizatorii cercetarii.

Doar 16 la suta dintre romanii chestionati sunt pentru cresterea accesului la educatie si la celelalte servicii publice, 15 la suta considerand ca ar trebui create locuri de munca pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale.

De asemenea, desi peste jumatate dintre romani declara ca locul persoanei cu dizabilitati ar trebui sa fie in familie (56 la suta), exista inca un numar semnificativ care cred ca persoanele cu dizabilitati intelectuale ar trebui sa stea in institutii - in mijlocul comunitatii, dar cu supraveghere permanenta (24 la suta).

Doar sapte la suta dintre romani mai considera ca persoanele cu dizabilitati intelectuale nu au dreptul la o viata normala in societate si ca ar trebui sa fie izolate cat mai departe de comunitate si puse sub supraveghere.

Andreea Marin, Silviu Prigoana, Monica Tatoiu si Mihaela Popa au fost personalitatile publice din Romania percepute ca sustinand drepturile acestei categorii sociale.

"In general, dizabilitatea intelectuala este perceputa ca o problema grava, dar dupa boala psihica (considerata cea mai grava problema de 33 la suta dintre respondenti), respectiv dupa infectarea cu HIV/SIDA (23 la suta) si consumul de droguri (14 la suta). Cifrele sondajului arata ca la nivelul societatii romanesti se produce treptat o schimbare de mentalitate care trebuie sustinuta prin masuri active de incluziune a persoanelor cu dizabilitati intelectuale in societate si prin promovarea exemplelor de succes din comunitatile din Romania", se mai arata in cercetare.

Cercetarea a fost realizata cu finantare din partea Open Society Institute prin Mental Health Initiative. (Mediafax)