Timp de doua ore in Aula Magna a Universitatii „Petre Andrei” din Iasi (UPA) cei mai importanti oameni de presa din perioada comunista si postcomunista au povestit inceputurile presei studentesti din Romania, dar si exclusivitati din redactiile suspuse cenzurii Partidului Comunist, in cadrul Semninarului „Presa romaneasca de la comunism la post comunism”, al 18-lea eveniment al proiectului „Dupa 25 de ani. Comunismul din Europa de Est”, initiat de Facultatea de Stiinte Politice si Administrative.

„Ma bucur sa ma intorc de fiecare data in centrul universitar unde am invatat. Cred ca in ultimii ani aceasta intalnire reprezinta prima tentativa timida de reunire si de dezbatere a presei din perioada regimului comunist. Sunt foarte multe diferente intre presa de atunci si cea de acum. E libertatea de opinie, insa fata de presa din perioada regimului comunist sunt si foarte multe dezavantaje, intrucat in acea vremea gramatica era respectata, iar limba romana era mult mai cunoscuta”, a declarat in deschiderea semninarului jurnalistul Mihai Tatulici.

Prof.univ.dr. Doru Tompea, rectorul UPA din Iasi, a precizat ca ideea acestui seminar a fost aceea de a aduna la aceeasi masa oamenii care au manageriat si editat presa studenteasca din vremea regimului comunist. ”E prima data cand generatii de jurnalisti si redactori sefi sunt impreuna pentru a detalia inceputurile presei studentesti, pentru a ne arata noua, mai ales generatiei mai tinere, dar si celei retro, ce putere a avut acest tip de presa in istoria Romaniei”, a completat rectorul.

Cat de buna si cat de adevarata era presa studenteasca?

De la aceasta intrebare a pornit seminarul de astazi. Liviu Antonesei, fost redactor-sef la Opinia Studenteasca, a marturisit ca primul contact cu revistele studentesti l-a avut in 1972, in perioada examenului de admitere la facultate, cand un coleg de redactie de la Alma Mater l-a rugat sa tina o rubrica. „In 1977 cenzura s-a destramat, dar mediile de cenzura s-au multiplicat. Nu puteai sa il citezi, pana in 1978 pe Cioran, nu puteai, pana in 1989, sa scrii despre pluralismul literar. Cenzura profesionista nu era subtila si era sub directia presei si tipariturilor. Redactia era cea care avea, in primul rand, drept de cenzura. In functie de tipul de redactie erau nivele de cenzura”.

Alexandru Dobrescu, cel care a debutat publicistic in revista Viata Studenteasca in 1969 si primul redactor sef al revistei Alma Mater, a precizat ca revistele studentesti au aparut datorita lui Nicolae Ceauseascu. „S-a nimerit sa fac parte din redactia primei reviste studentesti postbelice, Alma Mater. Eram student in anul 3 si impreuna cu niste cu niste colegi de grupa am facut o revista, scrisa la mana, de 12 pagini, in care am publicat incercarile noastre literare. Am fost chemati de un ofiter al securitatii si intrebati ce anume urmarim noi prin aceasta publicatie. In 1968, momentul de varf al lui Nicolae Ceusescu, am fost invitat alaturi de alti colegi din Cluj, Bucuresti si Timisoara, la Comitetul Central, unde liderul PCR a discutat cu noi timp de doua ore. In final, a dat prikazul infiintarii revistelor studentesti”, a marturisit Alexandru Dobrescu.

Stefan Mitroi, primul redactor sef de la Opinia Studenteasca, le-a spus tinerilor prezenti in Aula Magna ca „In 1976 cand mi-am inceput studentia la Iasi, eram fiul unor tarani din Teleorman, care atinsese pamantul de mai multe ori decat ziarele. M-am nascut intr-o casa in care nu exista nici o carte, nici macar Biblia. Noi, cei de atunci, nu am facut o revista proasta, altfel Opinia Studenteasca nu ar fi existat astazi”.

Istoricul si criticul literar Alexandru Calinescu, fost redactor-sef la Revista Dialog, a declarat ca a ajuns la aceasta publicatie la indemnul unor tineri studenti, in perioada cand era asistent la catedra de Franceza, pentru a prelua conducerea revistei si pentru a o scoate din impas. „A fost o perioada interesanta si fructuoasa pentru mine si au trecut in acei ani, primaverile dintre 1972 si 1983, multe nume care s-au impus ulterior ca si critici sau prozatori. Noi am incercat sa mentinem statutul revistei de cultura. Asta era telul nostru. Sa stiti ca nu a fost usor. Dupa 1972, regimul politic din Romania a cunoscut o inasprire, un inghet ideologic, in contextul vizitei lui Ceusescu din Coreea de Nord si China, de unde venise cu mai multe idei, printre care aceea ca publicatiile studentesti sa devina motoare de propaganda in slujba Partidului Comunist Roman. Noi, cei de la Dialog, ne-am lovit de o problema majora, in sensul ca ni se cerea sa dispara acea mentiune „revista studenteasca culturala”.

Publicistul Sorin Antohi le-a vorbit tinerilor despre continutul acestor publicatii, precizand ca erau directii,din punctul de vedere al scriiturii, pentru care optau oamenii care scriau. ”O prima directie era ilustrata la modul absolut de catre Luca Pitu, intr-un text extraordinar, indescifrabil pentru cenzura si o alta directie ,de cultura mainstream, ilustrata de revista Echinox, care avea un stil aulic, ardelenesc, lipsit de umor”.

Alexandru Lazescu, cel care a condus Viata Politehnicii, a povestit despre cat de dificil era sa scoti o publicatie in care sa nu apara numele lui Nicolae Ceusescu. „In 1989 se implineau 100 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu si a fost o mare ambitie sa scoatem un numar in care sa nu apara deloc mentionat liderul PCR. A fost o mare negociere, si la Opinia Studenteasca, si la Viata Politehnicii, dar pentru noi a reprezentat o mare victorie faptul ca am reusit sa tiparim acele numere”.

Dorin Popa, fost redactor-sef la Revista Dialog, a precizat ca „noi eram o elita si nu ma simteam membru al elitei, ma simteam tolerat, acceptat. Aceste redactii erau centre ale unor elite”.

Lorin Vasilovici, fost redactor sef la revistele Amfiteatru si Viata Studenteasca, a dat si o stire in premiera in cadrul seminarului „Presa romaneasca de la comunism la postcomunism”. „Pentru ca orice eveniment trebuie sa aiba si o stire eu am venit pregatit. In presa scrisa, inainte de 1989, in afara de Ana Blandiana, care a scris un poem care afecta imaginea conducerii comuniste, a mai fost o ziarista, pe nume Maria Costache care a scris pe prima pagina a unui ziar de partid un editorial in care injura, cu subiect si predicat, conducerea de partid. Mai mult, aceasta jurnalista a fost promovata la Romania Libera din 1983 si pana in 1989”.

Lansarea volumului „De la presa studenteasca in comunism la presa postcomunista”, coordonat de Sorin Bocancea

In a doua parte a evenimentului, organizat si in contextul celei de-a doua editii a Festivalului International de Literatura si Traducere, a fost lansat si volumul „De la presa studenteasca in comunism la presa postcomunista”, coordonat de Prof.univ.dr. Sorin Bocancea si editat la Editura Instititul European Iasi.

Conf.univ.dr. Florea Ioncioaia a declarat ca este incantat de aparitia unui volum de marturii despre presa studenteasca din perioada regimului comunist. „Mi se pare foarte importanta marturia acestor oameni, este pentru prima oara cand citesc un astfel de volum, de marturii, cu privire la inceputurile presei studentesti si reprezinta o carte peste care nu se va putea trece in creionarea intregii istorii”.

Prof.univ.dr. Daniel Sandru a precizat ca „volumul reda, din multiple unghiuri, o fotografie de epoca, developata din perspectiva experientei pe care autorii au avut-o in presa studenteasca. Din punctul de vedere al metodologiei identificata in acest volum, aceasta reuneste oameni care, intr-un fel sau altul, reusesc sa se desparta de trecutul lor razand. Regasim, in volum, din punct de vedere metodologic, metoda povestii vietii, dar si cea a interviului, un mixaj intre cele doua, caracteristic scolii de stiinte politice de la Iasi, reprezentata de UPA la nivel national”.

Coordonatorul volumului, Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, a marturisit ca „acest volum s-a nascut printr-o contaminare. Fiecare a sunat pe fiecare. Este doar prima editie si sper ca la anul, pe vremea aceasta sa o scoatem si pe a doua. Vreau sa multumesc Editurii Institutul European pentru sprijinul acordat si pentru ca au editat cartea intr-un timp foarte scurt, dar si tuturor colaboratorilor”.

In finalul evenimentului, Mihai Tatulici a anuntat ca seminarul de astazi va avea o continuare prin organizarea la Iasi, anul viitor in octombrie, a Forumului National al Presei Romanesti. „Sper sa reusim sa ii dam Iasului acest primat, pe care Bucurestiul nu il mai poate avea, iar Clujul este dependent de politic, sa isi asume acest oras si Universitatea „Petre Andrei” din Iasi o incercare de reabilitare a presei romanesti in democratie”.