Crestinii sarbatoresc vineri Izvorul Tamaduirii, sarbatoare din Saptamana Luminata care ne arata pozitia si rolul Maicii Domnului in lucrarea mantuirii.

Din punctul de vedere istoric, Izvorul Tamaduirii, sarbatoare inchinata Maicii Domnului, Sfanta Fecioara Maria, ne aminteste o minune. Imparatul Leon cel Mare, inainte de urcarea pe tron, mergand printr-o padure, a intalnit un orb ranit care isi cauta drumul. Leon l-a luat de mana ca sa-l conduca, dar la cererea orbului de a-i da apa, a plecat sa caute. Negasind, a auzit un glas care i-a indicat locul unde va gasi apa pentru a potoli setea orbului si pentru a-i unge ochii lipsiti de vedere, scrie Agerpres.

Urmand cele auzite, Leon a gasit izvorul, care s-a dovedit a fi tamaduitor. Orbul si-a astamparat nu numai setea, dar si-a recapatat si vederea. Dupa ce a ajuns imparat, Leon a ridicat in acel loc o biserica iar cu apa acelui izvor s-au vindecat multi bolnavi de-a lungul timpului, prin mila si lucrarea Maicii Domnului, care i s-a descoperit.

Izvorul mentionat este o preinchipuire care ne arata Izvorul cel viu al mantuirii noastre: pe Maica Domnului. Dincolo de aspectele dogmatice ale lucrarii Maicii Domnului in istoria mantuirii neamului omenesc, Izvorul Tamaduirii ne arata puterea sa harica de a infaptui minuni cu ajutorul lui Dumnezeu, faptul ca ea este Maica noastra, a celor care ne incredintam ei pentru a-i cere ajutorul, ca este Rugatoarea si Mijlocitoarea noastra inaintea lui Hristos, dupa cum o numeste Biserica.

Traditii si obiceiuri

De Izvorul Tamaduirii, se sfintesc apele. Crestinii ortodocsi vin in aceasta zi la biserica pentru a lua parte la slujba de sfintire a apei, cunoscuta si sub numele de Aghiasma Mica. Dupa ce preotul a sfintit apa, ii stropeste pe credinciosi in timp ce se canta troparul "Mantuieste, Doamne, poporul Tau", scrie agroinfo.ro.

In aceasta zi, in unele zone ale tarii, tinerii adolescenti fac legamantul juvenil. Acest legamant se facea, cu sau fara martori, in casa, in gradini sau in jurul unui copac inflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care faceau juramantul respectiv: pronuntarea cu voce tare a juramantului, schimbul colacului si al altor obiecte cu valoare simbolica, de obicei o oala sau o strachina din lut, insotite intotdeauna de o lumanare aprinsa, imbratisarea frateasca, ospatarea cu alimente rituale si dansul.

In unele zone etnografice, ceremonia se repeta anual, la aceeasi data, pana la intrarea in joc a fetelor insuratite si baietilor infartatiti. Persoanele legate, veri, varute, surate, frati de cruce etc., se intalneau anual sau, dupa casatorie, la Rusalii. Dupa incheierea solemna a legamantului, copiii si apoi oamenii maturi isi spuneau pana la moarte surata, vere, fartate, verisoara si se comportau unul fata de altul ca adevarati frati si surori: se sfatuiau in cele mai intime si grele probleme ivite in viata, isi impartaseau tainele, nu se casatoreau cu sora sau cu fratele suratei sau fartatului, se ajutau si se aparau reciproc pana la sacrificiul suprem.

Sursa: realitatea.net

Foto: agerpres.ro