Tag-uri:

, In sezonul rece tot mai multi romani au scos chiar si dublu din buzunare din cauza subventiilor la incalzire pe care trebuiau sa le primeasca de la primariile din judet, insa pe care le mai asteapta si astazi.

 

 Aceasta problema s-a produs pe fondul obligatiei pe care Guvernul Romaniei o are fata de Uniunea Europeana, de a diminua de la 1 ianuarie 2011 nivelul subventiei acordat catre populatie de la 80 de lei la 61,51 pe gigacalorie, fapt ce are repercusiuni directe in decizia de marire a pretului luata de Consiliile Locale. In aceste conditii eliminarea ajutoarelor la caldură a dus la o crestere a pretului energiei termice, la valoarea cu care este produsa, nu la cea cu care este livrata. Pentru cei mai sarmani, statul se angajează sa suporte pana la 90% din factura cu incalzirea locuintei. Dupa diminuarea subventiei acordate de Guvern, pretul gigacaloriei a inceput sa creasca. In aceste conditii cei mai multi agenti termici din tara au propus majorari a pretului caldurii. Unii edili au fost de acord cu aceste modificari, altii au refuzat aceste propuneri incercand sa ajute populatia cu plata unei parti din factura.

 

Timisorenii platesc cele mai mari facturi la caldura

 

In Romania primariile si consiile locale suporta diferit costurile gigacaloriei. Astfel, daca Primaria Bucurestiului, cat si Guvernul au acordat subventii pentru caldura si in acest sezon, pretul gigacaloriei nedepasind in Capitala valoarea de 124 lei, nu la fel s-a intamplat si in celelalte judete cum este si cazul Timisoarei care are una dintre cele mai scumpe calduri, pretul gigacaloriei ridicandu-se la 298 de lei. Deasemenea, Iasul se afla printre primele cinci judete in care gigacaloria a suferit modificari crescand considerabil comparativ cu anul precedent. Modificarea de pret survine dupa ce Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC), agentie aflata in subordinea Guvernului Romaniei, a stabilit prin decizia nr. 432 din 25.11.2010 ca pretul local de referinta la Iasi pentru gigacalorie sa fie modificat de la 185 la 204 lei cu TVA. Pana anul trecut, cand a fost majorat TVA, pretul gigacaloriei la Iasi a fost pastrat la nivelul din 2007, de 175 lei. Comparativ cu alte orase din tara, in Iasi nu se achita una dintre cele mai scumpe calduri. Acesta a fost surclasat de : Alexandria (297 lei), Bacau (285 lei), Braila (265 lei) si Miercurea Ciuc (240 lei). De cealalta parte, exista si alte orase in care gigacaloria nu depaseste pragul de 200 lei, cum este de exemplu Cluj (165 lei), Suceava (185 lei) si Constanta (170 lei).

 

Alocarile guvernamentale de fonduri pentru CET-uri

 

Dupa ce in anul 2009, autoritatile centrale au alocat printr-o Hotarare de Guvern 560 de miliarde de lei vechi pentru CET Brasov, 165 de miliarde de lei pentru CET Arad si doar 80 de miliarde de lei pentru CET Iasi, desi populatia insumata primelor 2 orase nu depaseste populatia Iasului, situatia s-a repetat si in 2010. De aceasta data, diferenta in defavoarea CET Iasi a fost si mai mare, Brasovul primind de 156 de ori mai multi bani comparativ cu Iasul, iar Aradul de 48 de ori. Astfel, daca la Iasi au fost alocati 0.33 milioane de lei, CET Brasov a primit 51,6 milioane de lei, iar CET Arad 29,2 milioane de lei, plus o stergere a unor datorii de 48 de milioane de lei catre CFR Marfa sau Societatea Nationala a Lignitului. Chiar si oraselul Govora din judetul Valcea a primit 2,6 milioane de lei, de aproape 7 ori mai mult decat central de termoficare ieseana.

 

Alocarea fondurilor pe criterii politice

 

Institutul de Politici Publice constata, in urma unei analize, ca in 2010 Guvernul a trimis autoritatilor locale sume din Fondul de rezerva pe criterii politice si pentru alte destinatii decat cele stabilite de lege, orasele conduse de PDL primind de trei ori mai multi bani decat PSD si PNL la un loc. “Ignorand toate criticile publice, din partea presei, ONG-urilor dar si opozitiei, Guvernul a continuat sa trimita autoritatilor locale si in 2010 sume din Fondul de rezerva pentru alte destinatii decat cele stabilite de lege (anume pentru cheltuieli neprevazute sau urgente ale autoritatilor locale), preponderent pentru cele conduse de PDL”, se arata intr-un comunicat al IPP. “Din 216 orase, 137 au primit bani din Fondul de rezerva din care 63 sunt conduse de primari PDL (46%), iar in total, orasele conduse de primari PDL au primit in 2010 de trei ori mai multi bani (4,3 milioane Euro) fata de localitatile conduse de primari PSD (814.000 Euro) si PNL (568.000 Euro) la un loc”, concluzioneaza IPP.

 

" title="Stiri despre In sezonul rece tot mai multi romani au scos chiar si dublu din buzunare din cauza subventiilor la incalzire pe care trebuiau sa le primeasca de la primariile din judet, insa pe care le mai asteapta si astazi.

 

 Aceasta problema s-a produs pe fondul obligatiei pe care Guvernul Romaniei o are fata de Uniunea Europeana, de a diminua de la 1 ianuarie 2011 nivelul subventiei acordat catre populatie de la 80 de lei la 61,51 pe gigacalorie, fapt ce are repercusiuni directe in decizia de marire a pretului luata de Consiliile Locale. In aceste conditii eliminarea ajutoarelor la caldură a dus la o crestere a pretului energiei termice, la valoarea cu care este produsa, nu la cea cu care este livrata. Pentru cei mai sarmani, statul se angajează sa suporte pana la 90% din factura cu incalzirea locuintei. Dupa diminuarea subventiei acordate de Guvern, pretul gigacaloriei a inceput sa creasca. In aceste conditii cei mai multi agenti termici din tara au propus majorari a pretului caldurii. Unii edili au fost de acord cu aceste modificari, altii au refuzat aceste propuneri incercand sa ajute populatia cu plata unei parti din factura.

 

Timisorenii platesc cele mai mari facturi la caldura

 

In Romania primariile si consiile locale suporta diferit costurile gigacaloriei. Astfel, daca Primaria Bucurestiului, cat si Guvernul au acordat subventii pentru caldura si in acest sezon, pretul gigacaloriei nedepasind in Capitala valoarea de 124 lei, nu la fel s-a intamplat si in celelalte judete cum este si cazul Timisoarei care are una dintre cele mai scumpe calduri, pretul gigacaloriei ridicandu-se la 298 de lei. Deasemenea, Iasul se afla printre primele cinci judete in care gigacaloria a suferit modificari crescand considerabil comparativ cu anul precedent. Modificarea de pret survine dupa ce Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC), agentie aflata in subordinea Guvernului Romaniei, a stabilit prin decizia nr. 432 din 25.11.2010 ca pretul local de referinta la Iasi pentru gigacalorie sa fie modificat de la 185 la 204 lei cu TVA. Pana anul trecut, cand a fost majorat TVA, pretul gigacaloriei la Iasi a fost pastrat la nivelul din 2007, de 175 lei. Comparativ cu alte orase din tara, in Iasi nu se achita una dintre cele mai scumpe calduri. Acesta a fost surclasat de : Alexandria (297 lei), Bacau (285 lei), Braila (265 lei) si Miercurea Ciuc (240 lei). De cealalta parte, exista si alte orase in care gigacaloria nu depaseste pragul de 200 lei, cum este de exemplu Cluj (165 lei), Suceava (185 lei) si Constanta (170 lei).

 

Alocarile guvernamentale de fonduri pentru CET-uri

 

Dupa ce in anul 2009, autoritatile centrale au alocat printr-o Hotarare de Guvern 560 de miliarde de lei vechi pentru CET Brasov, 165 de miliarde de lei pentru CET Arad si doar 80 de miliarde de lei pentru CET Iasi, desi populatia insumata primelor 2 orase nu depaseste populatia Iasului, situatia s-a repetat si in 2010. De aceasta data, diferenta in defavoarea CET Iasi a fost si mai mare, Brasovul primind de 156 de ori mai multi bani comparativ cu Iasul, iar Aradul de 48 de ori. Astfel, daca la Iasi au fost alocati 0.33 milioane de lei, CET Brasov a primit 51,6 milioane de lei, iar CET Arad 29,2 milioane de lei, plus o stergere a unor datorii de 48 de milioane de lei catre CFR Marfa sau Societatea Nationala a Lignitului. Chiar si oraselul Govora din judetul Valcea a primit 2,6 milioane de lei, de aproape 7 ori mai mult decat central de termoficare ieseana.

 

Alocarea fondurilor pe criterii politice

 

Institutul de Politici Publice constata, in urma unei analize, ca in 2010 Guvernul a trimis autoritatilor locale sume din Fondul de rezerva pe criterii politice si pentru alte destinatii decat cele stabilite de lege, orasele conduse de PDL primind de trei ori mai multi bani decat PSD si PNL la un loc. “Ignorand toate criticile publice, din partea presei, ONG-urilor dar si opozitiei, Guvernul a continuat sa trimita autoritatilor locale si in 2010 sume din Fondul de rezerva pentru alte destinatii decat cele stabilite de lege (anume pentru cheltuieli neprevazute sau urgente ale autoritatilor locale), preponderent pentru cele conduse de PDL”, se arata intr-un comunicat al IPP. “Din 216 orase, 137 au primit bani din Fondul de rezerva din care 63 sunt conduse de primari PDL (46%), iar in total, orasele conduse de primari PDL au primit in 2010 de trei ori mai multi bani (4,3 milioane Euro) fata de localitatile conduse de primari PSD (814.000 Euro) si PNL (568.000 Euro) la un loc”, concluzioneaza IPP.

 

">In sezonul rece tot mai multi romani au scos chiar si dublu din buzunare din cauza subventiilor la incalzire pe care trebuiau sa le primeasca de la primariile din judet, insa pe care le mai asteapta si astazi.

 

 Aceasta problema s-a produs pe fondul obligatiei pe care Guvernul Romaniei o are fata de Uniunea Europeana, de a diminua de la 1 ianuarie 2011 nivelul subventiei acordat catre populatie de la 80 de lei la 61,51 pe gigacalorie, fapt ce are repercusiuni directe in decizia de marire a pretului luata de Consiliile Locale. In aceste conditii eliminarea ajutoarelor la caldură a dus la o crestere a pretului energiei termice, la valoarea cu care este produsa, nu la cea cu care este livrata. Pentru cei mai sarmani, statul se angajează sa suporte pana la 90% din factura cu incalzirea locuintei. Dupa diminuarea subventiei acordate de Guvern, pretul gigacaloriei a inceput sa creasca. In aceste conditii cei mai multi agenti termici din tara au propus majorari a pretului caldurii. Unii edili au fost de acord cu aceste modificari, altii au refuzat aceste propuneri incercand sa ajute populatia cu plata unei parti din factura.

 

Timisorenii platesc cele mai mari facturi la caldura

 

In Romania primariile si consiile locale suporta diferit costurile gigacaloriei. Astfel, daca Primaria Bucurestiului, cat si Guvernul au acordat subventii pentru caldura si in acest sezon, pretul gigacaloriei nedepasind in Capitala valoarea de 124 lei, nu la fel s-a intamplat si in celelalte judete cum este si cazul Timisoarei care are una dintre cele mai scumpe calduri, pretul gigacaloriei ridicandu-se la 298 de lei. Deasemenea, Iasul se afla printre primele cinci judete in care gigacaloria a suferit modificari crescand considerabil comparativ cu anul precedent. Modificarea de pret survine dupa ce Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC), agentie aflata in subordinea Guvernului Romaniei, a stabilit prin decizia nr. 432 din 25.11.2010 ca pretul local de referinta la Iasi pentru gigacalorie sa fie modificat de la 185 la 204 lei cu TVA. Pana anul trecut, cand a fost majorat TVA, pretul gigacaloriei la Iasi a fost pastrat la nivelul din 2007, de 175 lei. Comparativ cu alte orase din tara, in Iasi nu se achita una dintre cele mai scumpe calduri. Acesta a fost surclasat de : Alexandria (297 lei), Bacau (285 lei), Braila (265 lei) si Miercurea Ciuc (240 lei). De cealalta parte, exista si alte orase in care gigacaloria nu depaseste pragul de 200 lei, cum este de exemplu Cluj (165 lei), Suceava (185 lei) si Constanta (170 lei).

 

Alocarile guvernamentale de fonduri pentru CET-uri

 

Dupa ce in anul 2009, autoritatile centrale au alocat printr-o Hotarare de Guvern 560 de miliarde de lei vechi pentru CET Brasov, 165 de miliarde de lei pentru CET Arad si doar 80 de miliarde de lei pentru CET Iasi, desi populatia insumata primelor 2 orase nu depaseste populatia Iasului, situatia s-a repetat si in 2010. De aceasta data, diferenta in defavoarea CET Iasi a fost si mai mare, Brasovul primind de 156 de ori mai multi bani comparativ cu Iasul, iar Aradul de 48 de ori. Astfel, daca la Iasi au fost alocati 0.33 milioane de lei, CET Brasov a primit 51,6 milioane de lei, iar CET Arad 29,2 milioane de lei, plus o stergere a unor datorii de 48 de milioane de lei catre CFR Marfa sau Societatea Nationala a Lignitului. Chiar si oraselul Govora din judetul Valcea a primit 2,6 milioane de lei, de aproape 7 ori mai mult decat central de termoficare ieseana.

 

Alocarea fondurilor pe criterii politice

 

Institutul de Politici Publice constata, in urma unei analize, ca in 2010 Guvernul a trimis autoritatilor locale sume din Fondul de rezerva pe criterii politice si pentru alte destinatii decat cele stabilite de lege, orasele conduse de PDL primind de trei ori mai multi bani decat PSD si PNL la un loc. “Ignorand toate criticile publice, din partea presei, ONG-urilor dar si opozitiei, Guvernul a continuat sa trimita autoritatilor locale si in 2010 sume din Fondul de rezerva pentru alte destinatii decat cele stabilite de lege (anume pentru cheltuieli neprevazute sau urgente ale autoritatilor locale), preponderent pentru cele conduse de PDL”, se arata intr-un comunicat al IPP. “Din 216 orase, 137 au primit bani din Fondul de rezerva din care 63 sunt conduse de primari PDL (46%), iar in total, orasele conduse de primari PDL au primit in 2010 de trei ori mai multi bani (4,3 milioane Euro) fata de localitatile conduse de primari PSD (814.000 Euro) si PNL (568.000 Euro) la un loc”, concluzioneaza IPP.

 

, Cresterea gigacaloriei, profitul producatorilor de instalatii de incalzire

 

In acest an, s-a inregistrat o crestere cu pina la 30% a vinzarilor de instalatii proprii de incalzire. Potrivit unor date furnizate la nivel national, anul trecut s-au vindut 135.000 de centrale termice, trei sferturi din ele ajungind in locuinte debransate de la sistemul centralizat. Reamintim ca Executivul s-a angajat in fata Fondul Monetar International (FMI) sa liberalizeze piata energiei si sa elimine subventiile la incalzire, pentru a se incadra in tinta de deficit bugetar de 4,4% din produsul intern brut stabilita pentru acest an.

 

Foto 1: opiniatimisoarei.ro

Foto 2: obiectivbr.ro

" title="Stiri despre Cresterea gigacaloriei, profitul producatorilor de instalatii de incalzire

 

In acest an, s-a inregistrat o crestere cu pina la 30% a vinzarilor de instalatii proprii de incalzire. Potrivit unor date furnizate la nivel national, anul trecut s-au vindut 135.000 de centrale termice, trei sferturi din ele ajungind in locuinte debransate de la sistemul centralizat. Reamintim ca Executivul s-a angajat in fata Fondul Monetar International (FMI) sa liberalizeze piata energiei si sa elimine subventiile la incalzire, pentru a se incadra in tinta de deficit bugetar de 4,4% din produsul intern brut stabilita pentru acest an.

 

Foto 1: opiniatimisoarei.ro

Foto 2: obiectivbr.ro

">Cresterea gigacaloriei, profitul producatorilor de instalatii de incalzire

 

In acest an, s-a inregistrat o crestere cu pina la 30% a vinzarilor de instalatii proprii de incalzire. Potrivit unor date furnizate la nivel national, anul trecut s-au vindut 135.000 de centrale termice, trei sferturi din ele ajungind in locuinte debransate de la sistemul centralizat. Reamintim ca Executivul s-a angajat in fata Fondul Monetar International (FMI) sa liberalizeze piata energiei si sa elimine subventiile la incalzire, pentru a se incadra in tinta de deficit bugetar de 4,4% din produsul intern brut stabilita pentru acest an.

 

Foto 1: opiniatimisoarei.ro

Foto 2: obiectivbr.ro