Cativa elevi din judetul Iasi isi petrec timpul liber altfel decat majoritatea dintre ei. Ajuta 15 familii nevoiase si mai multi varstnici, la care merg saptamanal pentru a-i sprijini. Pe cei batrani ii fac sa simta ca au din nou o familie, ii asculta si le arata ca nu sunt ai nimanui.

Moldova este cea mai saraca regiune din Uniunea Europeana, arata Eurostat. Cei mai afectati sunt varstnicii din zonele izolate. Din acest motiv, un grup de elevi de la Colegiul National "Stefan cel Mare" din Harlau, judetul Iasi, incearca, de cateva luni, sa schimbe destinele unor batrani.

Tanti Virginia traieste singura in satul Parcovaci. Pentru a ajunge la ea, elevii au de strabatut 12 kilometri, dus-intors. incearca sa o viziteze saptamanal, chiar daca drumul pana aici ii costa mai mult decat banii lor de buzunar.

Gabriel Chipara, elev voluntar: „Sunt cam 10 lei dus-intors, plus pentru ca mai cumparam pentru batrani fructe si ce mai aveau nevoie, ajungeam la 20 de lei si la 20 de lei pe saptamana nu-i chiar asa de usor pentru parintii mei.”

Pentru ca isi dorea cu orice pret sa ii ajute pe "bunicii fara nepoti", Gabriel a lucrat in vacanta de vara si cu banii stransi a reusit sa-i viziteze in continuare. Batranii nu au nevoie doar de o masa calda, ci si de o mana de ajutor in gospodarie.

Daniela Psecariu, eleva voluntara: „Incercam sa ridicam acest perete, sa facem casa usor confortabila, macar sa nu mai intre frigul si ninsoarea.”

Din grupul de voluntari fac parte acum peste 40 de tineri, cu varste cuprinse intre 12 si 19 ani. Stefana Ciubotaru este cea mai mica, dar stie foarte bine ce inseamna generozitatea.

„E un sentiment ciudat. Persoanele sunt foarte necajite si cand stii ca tu ai toate posibilitatile, iar ei nu au absolut nimic, e ceva parca ireal”, spune Stefana.

Liliana Bulgagiu, psiholog si coordonator de proiect: „Am pornit de la o poveste, o poveste a unei bunicute si am ajuns la 15 destine, care au devenit stil de viata pentru tinerii nostri, toata vara i-au vizitat, au facut activitati pentru acestia, iar acum incercam sa scriem o alta fila din povestea Poiana cu destine, o poveste de Craciun.”

In timp, voluntarii au devenit o adevarata familie pentru seniori. Ii asculta, le spun o vorba buna si ii fac sa se simta iubiti si respectati.

„-Si ce sa va mai aducem noi?

-Ce sa mai imi aduceti? Sanatate.Va multumesc frumos si sa va dea Dumnezeu sanatate la toti care ati venit la mine.”

Tot in satul Parcovaci locuieste si Tanti Elena, careia copiii ii spun mama Ileana.

„- O patura ti-am adus, doua paturi, sa-ti tina de cald. si aici o haina si un batic.”

Daca la inceput oamenii au fost neincrezatori in binele care le batea la usa, dupa mai multe vizite, batranii si-au deschis si casa, dar si inima.

„Cred ca asta a fost cea mai mare provocare pentru tinerii nostri si pentru noi, adultii in acest proiect, in acest demers, in a gasi liantul acela uman si in a accepta ca le oferim neconditionat. Pentru foarte multi dintre ei, mai ales pentru batranii singuri o vorba buna si o vizita neasteptata fac mult mai mult decat orice”, adauga Liliana Bulgagiu, psiholog si coordonator proiect.

„Cum sa nu ma bucur daca nu deschide nimeni usa”, spune mama Ileana.

Multi dintre voluntari sunt olimpici la matematica si informatica, iar performanta cere munca. Cu toate acestea isi fac intotdeauna timp si pentru cei care au nevoie de ei.

„Sunt elevi seriosi, elevi care invata, elevi care au o pregatire buna. Au inteles ca trebuie sa faca si actiuni de voluntariat. Si le fac intr-un mod foarte bine si foarte gandit, fara sa-i afecteze la invatatura”, spune prof. Aurel Neicu, directorul Colegiului National "Stefan cel Mare".

In "Poiana cu destine", asa cum se numeste proiectul tinerilor, este loc pentru oricine crede in puterea voluntariatului.

Daniela Psecariu: „Pentru mine voluntariatul inseamna solidaritate. inseamna dorinta de a ajuta pe aproapele tau.”

Raluca Ciubotaru: „Cred ca voluntariatul este o portita de a iesi din toata monotonia asta, o portita care te duce spre alti oameni, care te face fericit si care te face sa pui suflet.”

„Si-au dezvoltat abilitatea de a darui fara a astepta ceva in schimb, pentru ca voluntarii au o inima mare si a fi voluntar inseamna a te oferi, pentru ca oferindu-te celuilalt te oferi catre tine, te orientezi catre tine si te deschizi, este o posibilitate de a te cunoaste mai bine”, mai spune Liliana Bulgagiu, psiholog si coordonator proiect.

Sursa: digi24.ro