Tag-uri:

Protestele din invatamant i-au determinat pe guvernanti sa plafoneze salariile profesorilor. In aceste conditii profesorii asteapta sa ia cat mai repede ultimele salarii marite de tribunale, pana apare ordonanta. Un salariu de profesor care in 2008 era in cuantum de 750 de lei, ar fi trebuit sa se dubleze pina in 2011, dar, in prezent, nu ajunge nici la 650 de lei, desi in ianuarie s-a marit salariul cu 15%.

,

In vreme ce membrii PDL cer demisia ministrului Educatiei Daniel Funeriu, singurul detasat de aceasta situatie ramane ministrul Boc, care recunoaste la televiziunea publica faptul ca a gresit cand a sustinut marirea veniturilor profesorilor.  

In prima zi a lunii februarie a anului 2008 a fost publicata in Monitorul Oficial Ordonanta de Guvern 15/2008 cu privire la cresterile salariale a personalului din invatamint. Guvernul Tariceanu, aflat in acea perioada la conducere, marea salariile profesorilor cu un procent de 10%, iar ulterior, in luna octombrie a aceluiasi an, urmind a fi pusa in aplicare o alta majorare de 6% pentru toate cadrele didactice. Aceste ordonante intrau in vigoare in timp ce Parlamentul adopta legea cu privire la majorarea cu 50% a salariilor profesorilor.

In luna noiembrie a aceluiasi an ministrul Educatiei, Tineretului si Sportului, pe atunci, Ecaterina Andronescu, anunta ca bugetul de stat nu poate suporta o astfel de majorare a veniturilor si Executivul a adoptat o lege care reglementa aminarea punerii in aplicare a acestor acte normative pina in aprile anul viitor, 2009. Federatiile sindicale erau scandalizate, dar asteptau data promisa de guvernanti care anunta mariri generale de 74% a veniturilor universitarilor si cu 54% pentru dascalii din sistemul preuniversitar. Totusi, legea trebuia sa treaca de alegerile electorale si de pretentiile unei alte guvernari.

Nu s-a implinit termenul anuntat de guvernanti ca ministrul Andronescu anunta pe 8 martie a anului 2009 ca veniturile profesorilor vor scadea ca efect al diminuarii numarului maxim de ore pe care le pot tine la catedra. Asta s-a si intimplat, dintr-un maxim de 38 de ore, cite putea tine un cadru didactic, prin acea ordonanta de guvern s-a impus o limita de 30. Curtea Constitutionala a fost sesizata, profesorilor nu li s-a dat cistig de cauza si au iesit in strada, dar problemele nu li s-au rezolvat.

Uite salariul, nu e salariul

" title="Stiri despre

In vreme ce membrii PDL cer demisia ministrului Educatiei Daniel Funeriu, singurul detasat de aceasta situatie ramane ministrul Boc, care recunoaste la televiziunea publica faptul ca a gresit cand a sustinut marirea veniturilor profesorilor.  

In prima zi a lunii februarie a anului 2008 a fost publicata in Monitorul Oficial Ordonanta de Guvern 15/2008 cu privire la cresterile salariale a personalului din invatamint. Guvernul Tariceanu, aflat in acea perioada la conducere, marea salariile profesorilor cu un procent de 10%, iar ulterior, in luna octombrie a aceluiasi an, urmind a fi pusa in aplicare o alta majorare de 6% pentru toate cadrele didactice. Aceste ordonante intrau in vigoare in timp ce Parlamentul adopta legea cu privire la majorarea cu 50% a salariilor profesorilor.

In luna noiembrie a aceluiasi an ministrul Educatiei, Tineretului si Sportului, pe atunci, Ecaterina Andronescu, anunta ca bugetul de stat nu poate suporta o astfel de majorare a veniturilor si Executivul a adoptat o lege care reglementa aminarea punerii in aplicare a acestor acte normative pina in aprile anul viitor, 2009. Federatiile sindicale erau scandalizate, dar asteptau data promisa de guvernanti care anunta mariri generale de 74% a veniturilor universitarilor si cu 54% pentru dascalii din sistemul preuniversitar. Totusi, legea trebuia sa treaca de alegerile electorale si de pretentiile unei alte guvernari.

Nu s-a implinit termenul anuntat de guvernanti ca ministrul Andronescu anunta pe 8 martie a anului 2009 ca veniturile profesorilor vor scadea ca efect al diminuarii numarului maxim de ore pe care le pot tine la catedra. Asta s-a si intimplat, dintr-un maxim de 38 de ore, cite putea tine un cadru didactic, prin acea ordonanta de guvern s-a impus o limita de 30. Curtea Constitutionala a fost sesizata, profesorilor nu li s-a dat cistig de cauza si au iesit in strada, dar problemele nu li s-au rezolvat.

Uite salariul, nu e salariul

">

In vreme ce membrii PDL cer demisia ministrului Educatiei Daniel Funeriu, singurul detasat de aceasta situatie ramane ministrul Boc, care recunoaste la televiziunea publica faptul ca a gresit cand a sustinut marirea veniturilor profesorilor.  

In prima zi a lunii februarie a anului 2008 a fost publicata in Monitorul Oficial Ordonanta de Guvern 15/2008 cu privire la cresterile salariale a personalului din invatamint. Guvernul Tariceanu, aflat in acea perioada la conducere, marea salariile profesorilor cu un procent de 10%, iar ulterior, in luna octombrie a aceluiasi an, urmind a fi pusa in aplicare o alta majorare de 6% pentru toate cadrele didactice. Aceste ordonante intrau in vigoare in timp ce Parlamentul adopta legea cu privire la majorarea cu 50% a salariilor profesorilor.

In luna noiembrie a aceluiasi an ministrul Educatiei, Tineretului si Sportului, pe atunci, Ecaterina Andronescu, anunta ca bugetul de stat nu poate suporta o astfel de majorare a veniturilor si Executivul a adoptat o lege care reglementa aminarea punerii in aplicare a acestor acte normative pina in aprile anul viitor, 2009. Federatiile sindicale erau scandalizate, dar asteptau data promisa de guvernanti care anunta mariri generale de 74% a veniturilor universitarilor si cu 54% pentru dascalii din sistemul preuniversitar. Totusi, legea trebuia sa treaca de alegerile electorale si de pretentiile unei alte guvernari.

Nu s-a implinit termenul anuntat de guvernanti ca ministrul Andronescu anunta pe 8 martie a anului 2009 ca veniturile profesorilor vor scadea ca efect al diminuarii numarului maxim de ore pe care le pot tine la catedra. Asta s-a si intimplat, dintr-un maxim de 38 de ore, cite putea tine un cadru didactic, prin acea ordonanta de guvern s-a impus o limita de 30. Curtea Constitutionala a fost sesizata, profesorilor nu li s-a dat cistig de cauza si au iesit in strada, dar problemele nu li s-au rezolvat.

Uite salariul, nu e salariul

,

Dupa instaurarea cabinetului Boc nu doar ca nu s-au mai aplicat legile propuse de fostul Executiv, dar s-au demarat si alte proiecte legislative care propuneau scaderi salariale. Astfel, dupa stagnarea nivelului salariului cadrelor didactice, acestea au ramas doar cu promisiuni si cu un joc legislativ a guvernantilor care au reusit sa ii scuteasca de mariri salariale, dar au inceput si alte scaderi. Protestele acestora nu au avut nici un efect care sa conteze la nivel de cuantum al veniturilor.

Mai mult, anul trecut, veniturile profesorilor au scazut cu un procent de aproximativ 25%. Institutul National de Statistica, prin vocea  directorului Vergil Voineagu, indica o diminuare a veniturilor cadrelor didactice in vara lui 2010 cu “ aproximativ 24%” (n. r. – 24, 6%), in timp ce Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR preconiza ca veniturile acestora se vor mai diminua. Profesorii au iesit din nou in Piata Constitutiei alaturi de ceilalti membri de sindicat din cele cinci confederatii, dar s-au ales si de aceasta data doar cu promisiuni.

Prin urmare, un cadru didactic abia intrat in sistem care, la inceputul anului 2008, avea un salariu de 750 de lei ar fi trebuit sa ajunga la un venit net lunar de 1311, 75 lei daca guvernantii ar fi adoptat actele legislative care reglementau majorarile salariale pina in 2009. Dar, dupa ce nu s-a acordat majorarea, li s-au micsorat veniturile cu 25%. In prezent, incluzind majorarea veniturilor bugetarilor cu 15% in luna ianuarie pe care Guvernul si-a asumat raspunderea, veniturile unui absolvent de facultate care se hotaraste sa intre in sistemul de invatamint ar fi trebuit sa ajunga la un venit lunar de cel putin 1500 lei. Asta s-a intimplat doar in promisiuni. In realitate, guvernantii, invocind situatia economica precara in care se afla statul roman, au anulat deciziile de majorare hotarind, in schimb, diminuari. Primul ministru Emil Boc declara ca masurile au fost impuse de Fondul Monetar International, dar Jeffrey Franks, responsabilul misiunii FMI in Romania, nega cele spuse de liderul cabinetului. Prin urmare, venitul care ar fi trebuit sa ajunga la aproximativ 1500 de lei a ajuns la nici jumatate din contravaloarea acestuia, de aproximativ 650 de lei.

" title="Stiri despre

Dupa instaurarea cabinetului Boc nu doar ca nu s-au mai aplicat legile propuse de fostul Executiv, dar s-au demarat si alte proiecte legislative care propuneau scaderi salariale. Astfel, dupa stagnarea nivelului salariului cadrelor didactice, acestea au ramas doar cu promisiuni si cu un joc legislativ a guvernantilor care au reusit sa ii scuteasca de mariri salariale, dar au inceput si alte scaderi. Protestele acestora nu au avut nici un efect care sa conteze la nivel de cuantum al veniturilor.

Mai mult, anul trecut, veniturile profesorilor au scazut cu un procent de aproximativ 25%. Institutul National de Statistica, prin vocea  directorului Vergil Voineagu, indica o diminuare a veniturilor cadrelor didactice in vara lui 2010 cu “ aproximativ 24%” (n. r. – 24, 6%), in timp ce Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR preconiza ca veniturile acestora se vor mai diminua. Profesorii au iesit din nou in Piata Constitutiei alaturi de ceilalti membri de sindicat din cele cinci confederatii, dar s-au ales si de aceasta data doar cu promisiuni.

Prin urmare, un cadru didactic abia intrat in sistem care, la inceputul anului 2008, avea un salariu de 750 de lei ar fi trebuit sa ajunga la un venit net lunar de 1311, 75 lei daca guvernantii ar fi adoptat actele legislative care reglementau majorarile salariale pina in 2009. Dar, dupa ce nu s-a acordat majorarea, li s-au micsorat veniturile cu 25%. In prezent, incluzind majorarea veniturilor bugetarilor cu 15% in luna ianuarie pe care Guvernul si-a asumat raspunderea, veniturile unui absolvent de facultate care se hotaraste sa intre in sistemul de invatamint ar fi trebuit sa ajunga la un venit lunar de cel putin 1500 lei. Asta s-a intimplat doar in promisiuni. In realitate, guvernantii, invocind situatia economica precara in care se afla statul roman, au anulat deciziile de majorare hotarind, in schimb, diminuari. Primul ministru Emil Boc declara ca masurile au fost impuse de Fondul Monetar International, dar Jeffrey Franks, responsabilul misiunii FMI in Romania, nega cele spuse de liderul cabinetului. Prin urmare, venitul care ar fi trebuit sa ajunga la aproximativ 1500 de lei a ajuns la nici jumatate din contravaloarea acestuia, de aproximativ 650 de lei.

">

Dupa instaurarea cabinetului Boc nu doar ca nu s-au mai aplicat legile propuse de fostul Executiv, dar s-au demarat si alte proiecte legislative care propuneau scaderi salariale. Astfel, dupa stagnarea nivelului salariului cadrelor didactice, acestea au ramas doar cu promisiuni si cu un joc legislativ a guvernantilor care au reusit sa ii scuteasca de mariri salariale, dar au inceput si alte scaderi. Protestele acestora nu au avut nici un efect care sa conteze la nivel de cuantum al veniturilor.

Mai mult, anul trecut, veniturile profesorilor au scazut cu un procent de aproximativ 25%. Institutul National de Statistica, prin vocea  directorului Vergil Voineagu, indica o diminuare a veniturilor cadrelor didactice in vara lui 2010 cu “ aproximativ 24%” (n. r. – 24, 6%), in timp ce Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR preconiza ca veniturile acestora se vor mai diminua. Profesorii au iesit din nou in Piata Constitutiei alaturi de ceilalti membri de sindicat din cele cinci confederatii, dar s-au ales si de aceasta data doar cu promisiuni.

Prin urmare, un cadru didactic abia intrat in sistem care, la inceputul anului 2008, avea un salariu de 750 de lei ar fi trebuit sa ajunga la un venit net lunar de 1311, 75 lei daca guvernantii ar fi adoptat actele legislative care reglementau majorarile salariale pina in 2009. Dar, dupa ce nu s-a acordat majorarea, li s-au micsorat veniturile cu 25%. In prezent, incluzind majorarea veniturilor bugetarilor cu 15% in luna ianuarie pe care Guvernul si-a asumat raspunderea, veniturile unui absolvent de facultate care se hotaraste sa intre in sistemul de invatamint ar fi trebuit sa ajunga la un venit lunar de cel putin 1500 lei. Asta s-a intimplat doar in promisiuni. In realitate, guvernantii, invocind situatia economica precara in care se afla statul roman, au anulat deciziile de majorare hotarind, in schimb, diminuari. Primul ministru Emil Boc declara ca masurile au fost impuse de Fondul Monetar International, dar Jeffrey Franks, responsabilul misiunii FMI in Romania, nega cele spuse de liderul cabinetului. Prin urmare, venitul care ar fi trebuit sa ajunga la aproximativ 1500 de lei a ajuns la nici jumatate din contravaloarea acestuia, de aproximativ 650 de lei.

, Salariului de 750 de lei, caruia i s-au aplicat majorarea de 10% si apoi cea de 6%, ajuns la valoarea de 874, 5 de lei, i s-a taiat un procent de 25%, masura stabilita in 2008 de Guvernul Boc tuturor bugetarilor, suma incasata ajungind la 655, 5 de lei.

Urmare a declaratiilor premierului potrivit carora Romania iese din criza, lefurile bugetarilor s-au majorat cu 15% in ianuarie, rezultind un cuantum de 753, 825 de lei. Dascalii nu se vor bucura de marire decit citeva luni pentru ca pe 31 martie Guvernul a decis ca salariile lor vor trebui micsorate cu 14%. Prin urmare, in luna aprilie, suma finala incasata va fi 648, 3 de lei.

Tertipuri ale profesorilor pentru aplicarea legii

Cadrele didactice au gasit portita de scapare. Pe rolul instantelor judecatoresti au existat dosare in care cadrele didacticedin invatamintul preuniversitare care au chemat in judecata Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS), inspectoratele judetene, consiliile locale si unitatile de invatamint, solicitind plata diferentelor salariale calculate in raport cu valoarea de 400 de lei a coeficientului 1, 000 prevazuta de Legea 221/2008 pentru aprobarea OUG nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anii 2008 si 2009.

" title="Stiri despre Salariului de 750 de lei, caruia i s-au aplicat majorarea de 10% si apoi cea de 6%, ajuns la valoarea de 874, 5 de lei, i s-a taiat un procent de 25%, masura stabilita in 2008 de Guvernul Boc tuturor bugetarilor, suma incasata ajungind la 655, 5 de lei.

Urmare a declaratiilor premierului potrivit carora Romania iese din criza, lefurile bugetarilor s-au majorat cu 15% in ianuarie, rezultind un cuantum de 753, 825 de lei. Dascalii nu se vor bucura de marire decit citeva luni pentru ca pe 31 martie Guvernul a decis ca salariile lor vor trebui micsorate cu 14%. Prin urmare, in luna aprilie, suma finala incasata va fi 648, 3 de lei.

Tertipuri ale profesorilor pentru aplicarea legii

Cadrele didactice au gasit portita de scapare. Pe rolul instantelor judecatoresti au existat dosare in care cadrele didacticedin invatamintul preuniversitare care au chemat in judecata Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS), inspectoratele judetene, consiliile locale si unitatile de invatamint, solicitind plata diferentelor salariale calculate in raport cu valoarea de 400 de lei a coeficientului 1, 000 prevazuta de Legea 221/2008 pentru aprobarea OUG nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anii 2008 si 2009.

">Salariului de 750 de lei, caruia i s-au aplicat majorarea de 10% si apoi cea de 6%, ajuns la valoarea de 874, 5 de lei, i s-a taiat un procent de 25%, masura stabilita in 2008 de Guvernul Boc tuturor bugetarilor, suma incasata ajungind la 655, 5 de lei.

Urmare a declaratiilor premierului potrivit carora Romania iese din criza, lefurile bugetarilor s-au majorat cu 15% in ianuarie, rezultind un cuantum de 753, 825 de lei. Dascalii nu se vor bucura de marire decit citeva luni pentru ca pe 31 martie Guvernul a decis ca salariile lor vor trebui micsorate cu 14%. Prin urmare, in luna aprilie, suma finala incasata va fi 648, 3 de lei.

Tertipuri ale profesorilor pentru aplicarea legii

Cadrele didactice au gasit portita de scapare. Pe rolul instantelor judecatoresti au existat dosare in care cadrele didacticedin invatamintul preuniversitare care au chemat in judecata Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS), inspectoratele judetene, consiliile locale si unitatile de invatamint, solicitind plata diferentelor salariale calculate in raport cu valoarea de 400 de lei a coeficientului 1, 000 prevazuta de Legea 221/2008 pentru aprobarea OUG nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anii 2008 si 2009.

, In solutionarea litigiilor, instantele au apreciat ca pretentiile reclamantilor sint intemeiate, iar piritul, MECTS, a fost obligat la plata diferentelor dintre drepturile salariale cuvenite potrivit Ordonantei de Guvern si drepturile salariale efectiv incasate pina in 2010.

In aceasta situatie unele instante au hotarit respingerea cererilor, alte instante de judecata au opinat ca pretentiile reclamantilor sint justificate si au obligat MECTS la plata tuturor restantelor salariale, in alte situatii magistratii au dispus obligarea Ministerului la plata salariului cu marirea justificata incepind cu data hotaririi judecatoresti si o alte complete de judecata au dispus reincadrarea salariala a reclamantilor incepind cu anul 2011 conform aplicarii Legii 221/2008.

Procurorul general de la Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie a reclamat la ICCJ recurs in sprijinul legii, iar magistratii au dat o hotarire definitiva care dispune ca toate instantele de judecata din tara trebuie sa dea cistig de cauza salariatilor din invatamint care vor sa actioneze in instanta Ministerul Educatiei. Pina in acest moment, aproximativ 10. 000 de procese sint pe rol la judecatoriile si tribunalele din tara si sentintele sint deja stiute, dar Guvernul vrea sa aplice o strategie de esalonare a salariilor care sa impuna anumite venituri in functie de o grila salariala propusa deja pentru dezbatere in Parlament.

Cum Guvernul nu mai poate face nimic pentru a trece peste decizia definitva a ICCJ a decis introducerea unei noi grile de salarizare care va scadea in medie venitul, dupa cum s-a calculat mai sus, cu 14%.

foto: Realitatea. net, Mediafax

" title="Stiri despre In solutionarea litigiilor, instantele au apreciat ca pretentiile reclamantilor sint intemeiate, iar piritul, MECTS, a fost obligat la plata diferentelor dintre drepturile salariale cuvenite potrivit Ordonantei de Guvern si drepturile salariale efectiv incasate pina in 2010.

In aceasta situatie unele instante au hotarit respingerea cererilor, alte instante de judecata au opinat ca pretentiile reclamantilor sint justificate si au obligat MECTS la plata tuturor restantelor salariale, in alte situatii magistratii au dispus obligarea Ministerului la plata salariului cu marirea justificata incepind cu data hotaririi judecatoresti si o alte complete de judecata au dispus reincadrarea salariala a reclamantilor incepind cu anul 2011 conform aplicarii Legii 221/2008.

Procurorul general de la Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie a reclamat la ICCJ recurs in sprijinul legii, iar magistratii au dat o hotarire definitiva care dispune ca toate instantele de judecata din tara trebuie sa dea cistig de cauza salariatilor din invatamint care vor sa actioneze in instanta Ministerul Educatiei. Pina in acest moment, aproximativ 10. 000 de procese sint pe rol la judecatoriile si tribunalele din tara si sentintele sint deja stiute, dar Guvernul vrea sa aplice o strategie de esalonare a salariilor care sa impuna anumite venituri in functie de o grila salariala propusa deja pentru dezbatere in Parlament.

Cum Guvernul nu mai poate face nimic pentru a trece peste decizia definitva a ICCJ a decis introducerea unei noi grile de salarizare care va scadea in medie venitul, dupa cum s-a calculat mai sus, cu 14%.

foto: Realitatea. net, Mediafax

">In solutionarea litigiilor, instantele au apreciat ca pretentiile reclamantilor sint intemeiate, iar piritul, MECTS, a fost obligat la plata diferentelor dintre drepturile salariale cuvenite potrivit Ordonantei de Guvern si drepturile salariale efectiv incasate pina in 2010.

In aceasta situatie unele instante au hotarit respingerea cererilor, alte instante de judecata au opinat ca pretentiile reclamantilor sint justificate si au obligat MECTS la plata tuturor restantelor salariale, in alte situatii magistratii au dispus obligarea Ministerului la plata salariului cu marirea justificata incepind cu data hotaririi judecatoresti si o alte complete de judecata au dispus reincadrarea salariala a reclamantilor incepind cu anul 2011 conform aplicarii Legii 221/2008.

Procurorul general de la Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie a reclamat la ICCJ recurs in sprijinul legii, iar magistratii au dat o hotarire definitiva care dispune ca toate instantele de judecata din tara trebuie sa dea cistig de cauza salariatilor din invatamint care vor sa actioneze in instanta Ministerul Educatiei. Pina in acest moment, aproximativ 10. 000 de procese sint pe rol la judecatoriile si tribunalele din tara si sentintele sint deja stiute, dar Guvernul vrea sa aplice o strategie de esalonare a salariilor care sa impuna anumite venituri in functie de o grila salariala propusa deja pentru dezbatere in Parlament.

Cum Guvernul nu mai poate face nimic pentru a trece peste decizia definitva a ICCJ a decis introducerea unei noi grile de salarizare care va scadea in medie venitul, dupa cum s-a calculat mai sus, cu 14%.

foto: Realitatea. net, Mediafax