Inca de la primele ore ale diminetii, cu mic, cu mare, cetatenii s-au adunat in Piata Unirii, astfel ca in jurul orei 10.00 multimea depasea ordinul sutelor. Iata ca Unirea d’altadata incepe sa-si refaca identitatea si consistenta.

Este primul an cand iesenii ies intr-un numar atat de mare pe strazile orasului. Este insa discutabil daca acestia au iesit intr-adevar pentru sarbatorirea evenimentului de insemnatate istorica sau alte principii si convingeri i-au calauzit spre marea multime din Piata Unirii. Cu siguranta si oferta muzical - traditionala, si cea a portiei de fasole cu carnati au fost unele tentante, dar cu certitudine nu acestea au ocupat prima pozitie in topul motivatiilor individuale.

Ziua Unirii a reprezentant locul si momentul potrivit pentru exteriorizarea sentimentelor, pentru scandari, huiduieli si salutari de la distanta. Nu a fost mare surprinderea cand depunerea coroanelor din partea guvernului sau discursul prefectului Tomaseschi au fost huiduite de marea multime. Nu discursul in sine a fost tinta maselor, ci insasi culoarea politica a prefectului. Nici de aceasta data cetatenii nu au inteles ca exista momente si evenimente c e nu ar trebui politizate, ci intelese si respectate.

Sosirea in mijlocul gloatei, a celor doi mari lideri ai opozitiei, Antonescu si Ponta, a produs o adevarata isterie colectiva. Atentia nu mai era indreptata asupra comemorarii ci asupra celor doi. Sentimentul este, intr-o anumita masura, lesne de inteles. Ideea simbolica de cobarare a piedestalului, pentru unirea cu poporul si mai ales pentru empatizarea cu nevoile si sperantele acestuia, pare sa fi produs efectele scontate.

Dupa terminarea manifestarilor omagiale, primarul Nichita impreuna cu cei doi lideri ai USL-ului si-au aratat disponibilitatea prin prezenta la o conferinta de presa, ce se astepta a nu fi una politizata, dupa spusele primarului.

Ponta nu a ezitat insa, nici in aceasta zi a Marii Uniri, sa isi faca cunoscute intentiile legate de demiterea guvernului actual si cele legate de organizarea alegerilor anticipate. ,,Este foarte clar: guvernul trebuie sa plece, presedintele actual trebuie sa plece si trebuie sa avem cat mai curand alegeri”, a declarat presedintele PSD.

Demn de apreciat este faptul ca cei doi lideri ai formatiunii USL, nu s-au refugiat in starea de demagogie prin care se promite orice si oricand. Au fost moderati in declaratii, au adopatat o atitudine proprie acestui context de criza generala. Astfel ca liderul PSD nu s-a ferit in a preciza ca el nu promite pentru viitorul apropiat, decat ,, redarea sperantei, increderii si demnitatii cetatenilor”. Probabil acesta a omis faptul ca de douazeci de ani cetatenii s-au saturat de sperante, de vanzatorii de iluzii. Romanii doresc mai mult decat oricand oferte pragmatice, fapte tangibile. Acestia doresc salarii demne, asigurarea unui trai decent, indemnizatii si ajutoare sociale, acces corespunzator la educatie…

In ceea ce-l priveste pe liderul PNL, acesta a tinut din toti rarunchii, sa transmita un mesaj de solidaritate ,, tuturor celor care protesteaza intr-un fel sau altul”. Mesajul nu are puterea de a surprinde pe nimeni, insa cu siguranta in aceasta zi, cu o simbolistica profunda, ne-am fi asteptat mai degraba la un indemn de unire a clasei politice in gasirea celor mai bune solutii pentru cetatenii patriei, si nu unul de unitate in proteste. Domnilor patria a ajuns la culmile exaperarii! Ea nu asteapta indemnuri ci actiuni concrete!

Intr-adevar Un Mare Adevar a avut primarul Nichita cand a declarat, in cadrul acestei conferinte, ca ,, marii politicieni au ascultat vocea poporului”. Este un lucru cert si de necontestat faptul ca actuala putere si-a pierdut legitimitatea. Coalitia guvernamentala a pierdut sustinerea poporului intocmai prin dezinteresul , prin ignorarea nevoilor si a cerintelor celor pe care ii reprezinta. Insa liderii opozitiei s-au oprit la acest prim nivel de intelegere, unul de altfel superficial. Ceea ce au ignorant cei aflati la marea sarbatoare este faptul ca intreaga clasa politica si-a pierdut credibilitatea, nu doar cei din prima linie.

Vocea poporului nu se doreste auzita doar de cei de la putere, ci si de cei din opozitie. Natiunea doreste mai mult decat oricand realizarea unui front comun, prin care sa se renunte la rivalitati, la atacuri, la interese marginale. Natiunea, domnilor parlamentari doreste solutii, nu dispute de maidan!