,

,,Un adult incearca sa  sinucida in fiecare zi la Iasi. 85,63 % recurg la intoxicatii acute exogene. Restul sunt reprezentate de plagi autolitice, precipitare, strangulare precum si autoincendiere sau ingestia corpilor straini (in general metalici). Ingestia de medicamente este cea care domina aceasta patologie iar frecvent utilizate sunt hipnoticele, sedativele si anxioliticele. Ca noutate constatam aparitia tentativelor de sinucidere pe fondul consumului recreational de droguri de sinteza precum si utilizarea din ce in mai frecventa a medicatiei cardiovasculare  si oncologice (legat de disponilitatea acesetei medicatii prin prevalenta acestor boli in patologia genarala) sau a asocierilor medicamentoase, ducand la forme clinice extrem de grave. In cazul toxicelor domestice pe primele locuri se situeaza intoxicatia cu insectid si corozive urmate de cea cu detergenti.

In ceea ce priveste profilul unui astfel de pacient ce recurge la tentativa suicidara constatam ca apar schimbari legate factori sociodemografici si socioeconomici.

Se constata tendinta de egalizare a tentativelor suicidare in functie de mediul de provenienta astfel incat desi mediul urban ofera 56,52 % din tentativele suicidare cele din rural au ajuns la 43,48 %.  Se pot lua in calcul conditiile socioeconomice similare in zonele suburbane sau metropolitane si patrunderea rapida a mediatizarii excesive a acestor cazuri in rural. Aceeasi tendinta se constata si la distributia pe sexe in care constatam cresterea ponderii barbatilor care recurg la tentative suicidare prin utilizarea toxicelor la 41,62 % .

Vulnerabilitatea sociala este reflectata si de categoria ocupationala a celor ce recurg la astfel de tentative si constatam ca 63,72 % sunt fara loc de munca sau someri  urmati de pensionari cu 18,63 %. Tentativele de sincucidere in randul studentilor au ajuns la 2,48 % din cazuri dar pe a treia pozitie se situeaza salariatii ce recurg la intoxicatii 12,42%c.

Aproape o treime din cei cu tentative suicidare au varsta intre 31-40 de ani (27,95%c) iar doua treimi (63,97%) din cei cu tentative suicidare sunt cei intre 18-40 de ani. Dificultatile de integrare sociala sunt factori precipitanti ai tentativelor de sinucidere al tinerilor iar in grupa 18-30 de ani s-au inregistrat majoritatea tentativelor de sinucidere pe fondul consumului de droguri de sinteza. Tentativele de sinucidere ale celor de peste 50 de ani reprezinta aproape o cincime din total iar ponderea maxima (11,18 %) sunt cei cu varste intre 51-60 de ani. Peste 61 de ani tentativele de sinucidere cresc liniar atingand un nou maxim intre 71-80 de ani. Pierderea statului social, a locului de munca, asocierea unei game largi de patologie in care depresia constituie o pondere importanta reprezinta tot atatia factori favorizanti ai tentativelor suicidare a celor de peste 50 de ani.

In aceste conditii voi propune printr-un proiect legislativ infiintarea unui centru pilot de toxicologie-suicidologie la Iasi. Avem experienta si expertiza necesare in managementul pacientilor cu intoxicatii exogene (atat in scop suicidar cat si cele accidentale si recreationale) confirmata de Parlamentul European si Consiliului Europei precum si solutii pentru functionarea unui astfel de centru. Sunt necesare modificari si in legislatia privind asigurarea asistentei psihologice si ii invit pe cei care lucreaza in acest domeniu sa ne ofere solutiile pentru ca aceasta asistenta sa poata fi asigurata unitar”, a declarat Tudor Ciuhodaru.

,,Un adult incearca sa  sinucida in fiecare zi la Iasi. 85,63 % recurg la intoxicatii acute exogene. Restul sunt reprezentate de plagi autolitice, precipitare, strangulare precum si autoincendiere sau ingestia corpilor straini (in general metalici). Ingestia de medicamente este cea care domina aceasta patologie iar frecvent utilizate sunt hipnoticele, sedativele si anxioliticele. Ca noutate constatam aparitia tentativelor de sinucidere pe fondul consumului recreational de droguri de sinteza precum si utilizarea din ce in mai frecventa a medicatiei cardiovasculare  si oncologice (legat de disponilitatea acesetei medicatii prin prevalenta acestor boli in patologia genarala) sau a asocierilor medicamentoase, ducand la forme clinice extrem de grave. In cazul toxicelor domestice pe primele locuri se situeaza intoxicatia cu insectid si corozive urmate de cea cu detergenti.

In ceea ce priveste profilul unui astfel de pacient ce recurge la tentativa suicidara constatam ca apar schimbari legate factori sociodemografici si socioeconomici.

Se constata tendinta de egalizare a tentativelor suicidare in functie de mediul de provenienta astfel incat desi mediul urban ofera 56,52 % din tentativele suicidare cele din rural au ajuns la 43,48 %.  Se pot lua in calcul conditiile socioeconomice similare in zonele suburbane sau metropolitane si patrunderea rapida a mediatizarii excesive a acestor cazuri in rural. Aceeasi tendinta se constata si la distributia pe sexe in care constatam cresterea ponderii barbatilor care recurg la tentative suicidare prin utilizarea toxicelor la 41,62 % .

Vulnerabilitatea sociala este reflectata si de categoria ocupationala a celor ce recurg la astfel de tentative si constatam ca 63,72 % sunt fara loc de munca sau someri  urmati de pensionari cu 18,63 %. Tentativele de sincucidere in randul studentilor au ajuns la 2,48 % din cazuri dar pe a treia pozitie se situeaza salariatii ce recurg la intoxicatii 12,42%c.

Aproape o treime din cei cu tentative suicidare au varsta intre 31-40 de ani (27,95%c) iar doua treimi (63,97%) din cei cu tentative suicidare sunt cei intre 18-40 de ani. Dificultatile de integrare sociala sunt factori precipitanti ai tentativelor de sinucidere al tinerilor iar in grupa 18-30 de ani s-au inregistrat majoritatea tentativelor de sinucidere pe fondul consumului de droguri de sinteza. Tentativele de sinucidere ale celor de peste 50 de ani reprezinta aproape o cincime din total iar ponderea maxima (11,18 %) sunt cei cu varste intre 51-60 de ani. Peste 61 de ani tentativele de sinucidere cresc liniar atingand un nou maxim intre 71-80 de ani. Pierderea statului social, a locului de munca, asocierea unei game largi de patologie in care depresia constituie o pondere importanta reprezinta tot atatia factori favorizanti ai tentativelor suicidare a celor de peste 50 de ani.

In aceste conditii voi propune printr-un proiect legislativ infiintarea unui centru pilot de toxicologie-suicidologie la Iasi. Avem experienta si expertiza necesare in managementul pacientilor cu intoxicatii exogene (atat in scop suicidar cat si cele accidentale si recreationale) confirmata de Parlamentul European si Consiliului Europei precum si solutii pentru functionarea unui astfel de centru. Sunt necesare modificari si in legislatia privind asigurarea asistentei psihologice si ii invit pe cei care lucreaza in acest domeniu sa ne ofere solutiile pentru ca aceasta asistenta sa poata fi asigurata unitar”, a declarat Tudor Ciuhodaru.

,,Un adult incearca sa  sinucida in fiecare zi la Iasi. 85,63 % recurg la intoxicatii acute exogene. Restul sunt reprezentate de plagi autolitice, precipitare, strangulare precum si autoincendiere sau ingestia corpilor straini (in general metalici). Ingestia de medicamente este cea care domina aceasta patologie iar frecvent utilizate sunt hipnoticele, sedativele si anxioliticele. Ca noutate constatam aparitia tentativelor de sinucidere pe fondul consumului recreational de droguri de sinteza precum si utilizarea din ce in mai frecventa a medicatiei cardiovasculare  si oncologice (legat de disponilitatea acesetei medicatii prin prevalenta acestor boli in patologia genarala) sau a asocierilor medicamentoase, ducand la forme clinice extrem de grave. In cazul toxicelor domestice pe primele locuri se situeaza intoxicatia cu insectid si corozive urmate de cea cu detergenti.

In ceea ce priveste profilul unui astfel de pacient ce recurge la tentativa suicidara constatam ca apar schimbari legate factori sociodemografici si socioeconomici.

Se constata tendinta de egalizare a tentativelor suicidare in functie de mediul de provenienta astfel incat desi mediul urban ofera 56,52 % din tentativele suicidare cele din rural au ajuns la 43,48 %.  Se pot lua in calcul conditiile socioeconomice similare in zonele suburbane sau metropolitane si patrunderea rapida a mediatizarii excesive a acestor cazuri in rural. Aceeasi tendinta se constata si la distributia pe sexe in care constatam cresterea ponderii barbatilor care recurg la tentative suicidare prin utilizarea toxicelor la 41,62 % .

Vulnerabilitatea sociala este reflectata si de categoria ocupationala a celor ce recurg la astfel de tentative si constatam ca 63,72 % sunt fara loc de munca sau someri  urmati de pensionari cu 18,63 %. Tentativele de sincucidere in randul studentilor au ajuns la 2,48 % din cazuri dar pe a treia pozitie se situeaza salariatii ce recurg la intoxicatii 12,42%c.

Aproape o treime din cei cu tentative suicidare au varsta intre 31-40 de ani (27,95%c) iar doua treimi (63,97%) din cei cu tentative suicidare sunt cei intre 18-40 de ani. Dificultatile de integrare sociala sunt factori precipitanti ai tentativelor de sinucidere al tinerilor iar in grupa 18-30 de ani s-au inregistrat majoritatea tentativelor de sinucidere pe fondul consumului de droguri de sinteza. Tentativele de sinucidere ale celor de peste 50 de ani reprezinta aproape o cincime din total iar ponderea maxima (11,18 %) sunt cei cu varste intre 51-60 de ani. Peste 61 de ani tentativele de sinucidere cresc liniar atingand un nou maxim intre 71-80 de ani. Pierderea statului social, a locului de munca, asocierea unei game largi de patologie in care depresia constituie o pondere importanta reprezinta tot atatia factori favorizanti ai tentativelor suicidare a celor de peste 50 de ani.

In aceste conditii voi propune printr-un proiect legislativ infiintarea unui centru pilot de toxicologie-suicidologie la Iasi. Avem experienta si expertiza necesare in managementul pacientilor cu intoxicatii exogene (atat in scop suicidar cat si cele accidentale si recreationale) confirmata de Parlamentul European si Consiliului Europei precum si solutii pentru functionarea unui astfel de centru. Sunt necesare modificari si in legislatia privind asigurarea asistentei psihologice si ii invit pe cei care lucreaza in acest domeniu sa ne ofere solutiile pentru ca aceasta asistenta sa poata fi asigurata unitar”, a declarat Tudor Ciuhodaru.