Boboteaza sau Botezul Domnului, sarbatoarea din 6 ianuarie cunoscuta si sub denumirile "Aratarea Domnului" sau "Epifania", si ziua Sfantului Ioan, din 7 ianuarie, marcheaza sfarsitul ciclului de sarbatori dedicate Nasterii Mantuitorului Iisus Hristos.

In Rasarit, pana in a doua jumatate a secolului al IV-lea, Nasterea Domnului era cinstita in aceeasi zi cu Botezul, la 6 ianuarie, a explicat parintele Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei, potrivit Mediafax.

Boboteaza face parte din suita celor 12 sarbatori crestine importante si este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica, de aceea Biserica mai numeste Boboteaza si "Aratarea Domnului", " Dumnezeiasca Aratare" sau "Epifania", aceasta din urma denumire provenind din limba greaca si inseamnand "aratare", "descoperire", "revelare".

Ziua este tratata cu aceeasi evlavie de crestinii ortodocsi, cat si de cei catolici.

Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. Ajunul, adica ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Craciunului sau Vinerea Mare dinaintea Pastilor.

Tot in Ajunul Bobotezei, preotii merg la casele credinciosilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apa sfintita, binecuvantarea Sfintei Treimi.

Credinciosii si preotii considera ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita, pentru ca a fost sfintita printr-o indoita chemare a Sfantului Duh, iar sfintirea are loc chiar in ziua in care Mantuitorul s-a botezat in apele Iordanului. Apa sfintita la biserica in aceasta zi si luata de credinciosi nu se strica niciodata. Prin agheasma se intelege atat apa sfintita, cat si slujba pentru sfintirea ei.

Agheasma mare se savarseste numai de Boboteaza, spre deosebire de Sfintirea cea mica a apei, care are loc in biserica in prima zi a fiecarei luni, iar in case, la sfestanie. Totodata, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, intre 6 si 14 ianuarie, altfel este necesara aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosita.

La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa in care arunca o cruce. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.

Sarbatoarea Bobotezei este cunoscuta atat in Biserica Ortodoxa, cat si in Biserica Romano-Catolica. Botezul Domnului este amintit inca din secolul al II-lea d.Hr de Sfantul Clement Alexandrinul si in secolul al III-lea de Sfantul Grigorie Taumaturgul. Incepand cu secolul al IV-lea, cuvantari dedicate acestei sarbatori gasim atat la parintii rasariteni, cat si la cei din Apus.

De Biserica apuseana, Boboteaza a fost adoptata in secolul al IV-lea, fiind cunoscuta si ca "Sarbatoarea celor trei magi". Tot atunci au fost despartite cele doua mari sarbatori: 25 decembrie fiind data stabilita pentru praznuirea Nasterii Domnului, ca in Apus, si 6 ianuarie, pentru Boboteaza.

Catolicii celebreaza pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizeaza anuntarea nasterii lui Hristos regilor magi, care au venit sa-l vada pe pruncul abia nascut, aducandu-i daruri, aur, smirna si tamaie.

Ortodocsii praznuiesc botezul Mantuitorului in apele Iordanului de catre Sfantul Ioan Botezatorul. Potrivit scrierilor, in aceasta perioada, in pustiul Iordanului isi incepuse activitatea profetica Ioan Botezatorul. Prin invatatura sa, acesta ajunsese sa uimeasca si sa atraga multi oameni. Desi invataturile sale erau inscrise in Legea lui Moise, Ioan Botezatorul venea cu ceva nou: curajul sa le spuna pe fata si sa le reaminteasca permanent oamenilor ca "s-a apropiat imparatia cerurilor".

Cand Mantuitorul a aparut pe malul Iordanului, Sfantul Ioan Botezatorul, luminat de Duhul Sfant, l-a recunoscut si l-a aratat multimilor. Momentul in care Mantuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toti cei patru evanghelisti.

Evanghelistul Matei spune ca Iisus a venit din Galileea la raul Iordan, unde boteza Ioan Botezatorul, cerand sa fie si el botezat. Ioan i-a spus: "Eu am trebuinta sa fiu botezat de tine si tu vii la mine", iar la raspunsul lui Iisus ca asa se cuvine, acesta a fost botezat in cele din urma de catre Ioan.

Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat in Iordan de catre Ioan, Sfantul Duh se coboara asupra lui Iisus in chip de porumbel, iar Tatal din cer il declara ca fiind Fiul Sau.

Locul real al Botezului Mantuitorului este in Iordania. Totusi, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spatiu unde crestinii imbracati in camasi albe lungi, numite "crijme" intra in rau. Orice pelerinaj facut in Tara Sfanta are un loc de oprire la raul Iordan, care izvoraste din Muntii Libanului, apoi traverseaza Marea Galileii si dupa un lung si sinuos traseu se varsa in Marea Moarta.

Unii preoti ii cufunda de trei ori in apa Iordanului pe credinciosii adulti, repetand intr-un fel botezul. Preotii ortodocsi romani spun ca botezul este unic, de aceea binecuvanteaza pelerinii stropindu-i cu apa din Iordan. Aceste ritualuri pot fi vazute in tot anul pe durata pelerinajelor, fara legatura cu Boboteaza.

Biserica Ortodoxa din Ierusalim sau Patriarhia Ortodoxa Greaca a Ierusalimului nu a adoptat calendarul bisericesc indreptat (calendarul gregorian) si, impreuna cu Patriarhia Rusa, Patriarhia Georgiei, Patriarhia Sarba si Sfantul Munte Athos, precum si cu credinciosii romani din Basarabia, sarbatoresc dupa calendarul neindreptat (calendarul iulian), adica la o diferenta de 13 zile.

In Ajunul Bobotezei, credinciosii ortodocsi se aduna la raul Iordanului, la locul Botezului Domnului. Slujba Aghesmei celei Mari este savarsita de Sanctitatea Sa Teofil al III-lea, patriarhul Ierusalimului si al intregii Palestine, in fruntea unui sobor de arhierei si preoti.

Unii pelerini credinciosi spun ca in timpul slujbei de Boboteaza, pentru cateva clipe, apele Iordanului curg in sens invers. Desi afara este destul de frig in ianuarie, multi dintre credinciosi intra in raul Iordan in camasile albe lungi, pe care apoi le pastreaza cu grija pentru a fi imbracati cu ele in ziua inmormantarii.

Inainte de a pleca de langa rau, pelerinii iau aminire o sticla cu apa din Iordan, rugandu-se sa le fie tamaduite suferintele.

Dupa Boboteaza, este cinstit Sfantul Ioan, numit si "Inaintemergatorul", pentru ca a anuntat venirea lui Hristos. Parintii lui, preotul Zaharia si Elisabeta erau rude cu parintii Fecioarei Maria, Ioachim si Ana. In timp ce Zaharia slujea la templu in Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil ca Elisabeta va naste un fiu la batranete si se va chema Ioan. Pentru ca Zaharia s-a indoit de aceasta veste, a ramas mut pana ce Elisabeta a nascut.

Sfantul Ioan Botezatorul a inceput sa predice in al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe cand Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregati poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta si a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el il transmitea era: "Pocaiti-va, ca s-a apropiat imparatia cerurilor!".

Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, la un ospat de ziua lui, sa ceara de la acesta capul lui Ioan Botezatorul ca rasplata.

Sarbatorile inchinate Sfantului Ioan Botezatorul mai includ zamislirea (23 septembrie), nasterea (24 iunie), taierea capului (29 august).

Foto: jurnalgiurgiuvean.ro