Fundatia Iasi – Capitala Culturala Europeana a lansat campania Ambasadorii Iasi 2021. Saptamana aceasta, Fundatia va prezinta urmatorii ambasadori care sustin candidatura orasului la titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021.

“Un oras bogat”

Astfel, lista continua cu Doina Cepalis, Nicolae Dabija, Alexa Visarion si Vasile Tarateanu. „Iasul este important nu doar pentru zona Moldovei, ci pentru intreaga tara. Un oras bogat din punct de vedere cultural, cu evenimente de teatru, muzica, arte plastice, literatura, cu personalitati care au scris ori au facut istorie. Un loc in care tot mai multi oameni de afaceri straini aleg sa investeasca si sa-i descopere frumusetea. Cred ca Iasul merita statutul de capitala europeana a culturii in anul 2021”, a declarat Doina Cepalis, antreprenor.

Pentru export

Doina Cepalis este licentiata in economie din 1983, specializarea Finante – Contabilitate, la Facultatea de stiinte Economice din cadrul Universitatii „Al. I. Cuza” Iasi. A intrat in mediul de afaceri in anul 1994 cand a preluat conducerea lantului de retail Moldova SA. in anul 2000 a achizitionat fosta fabrica de tesaturi si confectii textile Integrata Pascani, iar in anul 2007 a infiintat compania Te-Rox Prod, producator de accesorii de scaune auto pentru copii fiind, in prezent, lider de piata pe nisa in care activeaza. intreaga productie este destinata exportului, iar scaunele si accesoriile realizate ajung in peste 60 de tari.

CV bogat

Vasile Tarateanu s-a nascut la 27 septembrie 1945 in Sinautii de Jos, localitate de frontiera taiata in doua prin Pactul Molotov-Ribbentrop. Astazi aceasta parte de sat apartine raionului Hliboca din regiunea Cernauti (Ucraina). A absolvit Facultatea de Litere a Universitatii Cernauti (1972). intre anii 1969-1981, Vasile Tarateanu a fost redactor-corespondent al ziarului „Zorile Bucovinei”; redactor la radio Kiev (1981-1991); redactor fondator al ziarului „Plai romanesc” (1990-1994); fondator al ziarelor „Arcasul”, „Curierul de Cernauti”, „Junimea”; redactor-sef adjunct la revista „Familia romana” (Oradea). A fost membru fondator al Editurii „Alexandru cel Bun” din Cernauti, al Societatii pentru Cultura Romaneasca „Mihai Eminescu” din Cernauti (1989) si al Fundatiei Culturale de Binefacere „Casa Limbii Romane” din Cernauti. De asemenea, a fost membru al Uniunii Scriitorilor din URSS (1988), al Uniunii Nationale a Scriitorilor din Ucraina, al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1997) si membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (1997). A facut parte din Colegiul Director al Societatii pentru Cultura si Literatura Romana in Bucovina cu sediul in Radauti. Este autorul a numeroase volume de poezii: Harpele ploii (1981); Dreptul la neliniste (1984); Linia vietii (1988); Teama de instrainare (1990); Litanii din tara de Sus (1995); Litanii (1996); Pamant in retragere (1999); si ne izbaveste pre noi (Timisoara, Editura „Helicon”, 1999); Iluzii si lanturi (Antologie ziaristica, Craiova, 2001); Dinafara (Timisoara, Editura Augusta, 2003). Pentru merite deosebite, Vasile Tarateanu a fost rasplatit cu numeroase premii, ordine si diplome. In anul 2012, poetul Vasile Tarateanu a fost ales membru de onoare al Academiei Romane.

Statut emblematic

„Iasul – Capitala Europeana a Culturii in 2021 va fi simbolul unitatii, demnitatii si solidaritatii pe frontiera de est a Uniunii Europene. Acest statut emblematic modeleaza atributele si potenta comunitatii, activa si responsabila intelectual si social. Prin valentele ei traditionale bizantine, cultura acestui perimetru va imbogati Europa, va invia idealuri ce au existat in decursul istoriei, actualizandu-le semnificatiile si provocand schimbari majore in societate cu ecouri incurajatoare in intreaga regiune”, a afirmat Alexa Visarion, regizor si scenarist.

Cateva repere

Regizorul de teatru si film, Alexa Visarion este prof. univ. dr. al UNATC „I.L. Caragiale” din Bucuresti si prof. univ. dr. conducator de doctorat la Universitatea de Arte „George Enescu” Iasi. A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica in anul 1971, la clasa lui Radu Penciulescu. A montat peste 100 de piese de teatru pe scenele din Romania si din strainatate, printre care „D’ale carnavalului” la Teatrul Lindabauer din Reykjavik, Islanda, „O noapte furtunoasa” la Teatrul Giulesti si la Teatrul de Arta din Moscova. A regizat numeroase filme precum „Napasta”, „inainte de tacere”, „Punct si de la capat”, „Vinovatul” si „Luna verde”. Este laureat al premiului „Aristizza Romanescu”, acordat de Academia Romana pentru intreaga creatie teatrala si cinematografica si al premiului UNITER pentru intreaga activitate, iar in anul 2013 i-a fost acordata, din partea Universitatii de Arte „George Enescu”, distinctia Doctor Honoris Causa.

“Oras cu memorie”

„Am sosit de fiecare data la Iasi ca intr-un pelerinaj la locuri sfinte, in aceasta capitala culturala si spirituala a romanilor de pretutindeni. Oras cu memorie, preafrumoasa urbe a lumii de azi si dintotdeauna in care Europa se simte acasa si locul unde viitorul traieste la timpul prezent. Mi-a fost dor de Iasi cu mult mai inainte de a-l cunoaste!”, a spus Nicolae Dabija, scriitor si istoric literar, Republica Moldova.

Scriitor, istoric literar

Nicolae Dabija este scriitor, istoric literar din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Romane si membru corespondent al Academiei de stiinte a Moldovei. De nationalitate romana si religie ortodoxa, Dabija este nepotul arhimandritului Serafim Dabija, unul din marii duhovnici romani, deportat in Gulag in 1947. In calitate de redactor sef al saptamanalului „Literatura si Arta”, editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, a avut un rol important in lupta de renastere nationala. Saptamanalul condus de Dabija a fost, in anii 1988-1989, cea mai importanta publicatie care sustinea revenirea limbii romane la grafia latina si decretarea ei ca limba oficiala in RSS Moldoveneasca. in perioada de glorie, “Literatura si Arta” depasea tirajul de 260.000 de exemplare. in 2005 a fost ales presedinte al Forului Democrat al Romanilor din Republica Moldova, organizatie neguvernamentala de cultura si drept, la care au aderat peste 150 de organizatii culturale, uniuni de creatie, asociatii neguvernamentale. La 1 iulie 2008 avea peste 250.000 membri, fiind organizatia nonguvernamentala cu cea mai larga aderenta din republica, cu filiale in Ucraina (Bucovina de Nord, Sudul si nordul Basarabiei, or. Ananiev s.a), Federatia Rusa (Moscova, Norilsk, Surgut), Israel, Italia, Grecia, Serbia, Letonia, Georgia. Dintre activitatile FDRM face parte si depunerea Cererii de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeana (la 26 decembrie 2006) din partea Societatii Civile, insotita de peste 200.000 de semnaturi.

Ceilalti ambasadori

Personalitati din domenii diferite (business/antreprenoriat, teatru, muzica, literatura, arte vizuale) si-au aratat sustinerea pentru proiectul Iasi 2021. Pana acum, de pe lista sustinatorilor fac parte Dan Lungu, Ion Caramitru, Matei Visniec, Raluca stirbat, Teodor Corban, Moshe Idel alaturi de Olimpia Melinte, Alexandru Negurici, Harry Tavitian, Ion Baciu jr., Irina Schrotter si Gabriel Mardarasevici.

Demersul

Iasul a intrat oficial in competitia pentru prestigiosul titlu de Capitala Culturala Europeana in anul 2021. Dosarul de candidatura a Iasului are ca tema principala si ca slogan formula „Switch On” si a fost depus la Ministerul Culturii pe 10 octombrie. Eligibilitatea dosarelor de candidatura a 14 orase din Romania a fost validata de expertii Comisiei Europene. Reuniunea de preselectie, in urma careia juriul european va intocmi o lista scurta a oraselor candidate, va avea loc in perioada 7 – 10 decembrie 2015.